Discuţie:Nume alternative româneşti de plante
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cuprins |
[modifică] Corcodus
numit stiintific „Prunus cerasifera“. Are etimologia necunoscuta. O discutie lingvistica, ca si intrebarea cine e primul: oul sau gaina? incearca sa lamureasca daca fructul sau pomul e mai vechi in limba romana. Dictionarul limbii romanesti de Scriban, din 1939, sustine ca din corcodusa a derivat corcodus, idee formulata si de DEX, considerand corcodus un derivat regresiv. Dictionarul limbii romane moderne, sub redactia lui D. Macrea, explica invers: pomul fiind mai vechi in limba. Lingvistul Th. Hristea afirma ca raportul dintre perechea corcodusa-corcodus ramane obscur, ca si in cazurile afin-afina, macies-maciasa. Sinonimul regional pentru corcodus, „tarnosliv“ provine din limba slava - „tarnosliva“, dupa unii din bulgara - „tarnoslivka“, dupa altii din sarbo-croata - „stronsljina“. Dar e cert ca etimonul strain in cele doua versiuni este un compus, in care intra „sliva“ - pruna, ceea ce stabileste relatia cu denumirea stiintifica „Prunus cerasifera“. Curios ca Enciclopedia Minerva din 1930 nu inregistreaza acest cuvant atat de cunoscut, cu o mare circulatie. Dictionarul etnobotanic contine doar varietatea „corcodus rosu“, cu varianta denumirii stiintifice „pissardi“ si corcodel. Dictionarul tehnic silvic din 1936 il ataseaza familiei Rozaceelor, definindu-l prun salbatic cu denumirea latina „Prunus insititia“, dar da si un alt titlu din aceeasi familie cu traduceri in alte limbi: prunier-cerise (franc.), visnesliva (rusa). Ne-am oprit doar la aceste doua denumiri inteligibile: prun-cires si visina-pruna. Sinonimul zarzar prezentat de sus-numitul dictionar este un regionalism.
[modifică] Zarzăr
pom fructifer asemanator caisului, derivat regresiv din zarzara, ce provine din limba bulgara - „zarzala, zarzalija“. Dictionarul lui Saineanu da etimologiile „zeuzalon“ - greaca moderna, „zerdalu“ - turca si faptul ca in grai transilvanean e corcodus. Denumiri stiintifice: Armeniaca vulgaris si Prunus cerarifera (ca a corcodusului). Cu mai multe decenii in urma se fredona un cantec cu refrenul „zarzarica, zarzarea...“
Prof. Arnold HELMAN
[modifică] Rezervatia codrul secular Slatioara Rarau
omagul (Aconitum paniculatum), floarea pastelui (Anemone nemorosa), vulturica (Hieracium transsilvanicum), piciorul cocosului (Ranunculus carpaticus), sarisoara (Sanicula aenropinea), clopoteii (genul Campanula), orhidee: papucul doamnei ( Cypripedium calceolus), mlastita (Epipactes altropurpurea)
[modifică] GRĂDINA BOTANICĂ MACEA A UNIVERSITĂŢII DE VEST ”VASILE GOLDIŞ” ARAD
SALCÂM s. (BOT.) 1. (Robinia pseudacacia) (reg.) acăţar, liliac, păsuiele (pl.), rug, vacaţie, lemn-alb, (Transilv.) acaţ, (Ban.) băgrin, (Olt. şi Munt.) dafin, (prin Transilv. şi Ban.) pănar. 2. salcâm-galben = a) (Laburnum anagyroides) (reg.) bobiţel, drob, grozamă, lemnul-bobului; b) (Cytisus nigricans) lemnul-bobului, (reg.) bobiţel, drob, grozamă-mare; salcâm-japonez (Sophora japonica) = (rar) soforă, (pop.) salcâm-boieresc, (reg.) acaţie-boierească; salcâm-mic (Amorpha fructicosa) = (rar) amorfă.
[modifică] Observaţie
În alte articole am indicat prin cifre (1), (2), sau diferite semne *, sursa bibliografică a afirmaţie. După acesaata au fost şterse. Susţin în continuare că este necesară indicarea sursei (cum se face şi în lucrările de specialitate) din următoareel motive:
- articolul nu este terminat. Indicarea sursei informează asupra autorului folosit;
- este un reper de orientare pentru ceilalţi autori privind vloarea sursei de informţie;
- în cazul concret al acestui articol se indică clar sursa bibliiografică fără a se putea crede că alte parţi din articol ar avea sursa indicată.--Jean 20 august 2006 01:36 (EEST)
[modifică] Linkuri
vezi linkBotanist 6 septembrie 2006 13:47 (EEST)
[modifică] Plante ocrotite în Maramureş
[modifică] Flora Muntilor Rodnei
Flora cormofitelor este extrem de bogata, fiind semnalate peste 1.100 specii de plante superioare. Endemite specifice masivului sunt: Lychnis nivalis, Festuca versicolor ssp. dominii, Minuartia verna ssp. oxypetala etc. Alte endemite carpatine intalnite si în Muntii Rodnei sunt: Centaurea carpatica ssp. carpatica, Centaurea pinnatifida, Dianthus tenuifolius, Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani, Poa granitica ssp. disparilis, Poa rehmannii, Festuca nitida ssp. flaccida, Trisetum macrotrichum, Heracleum carpaticum, talpa-ursului (Heracleum palmatum) etc. Din categoria speciilor rare, amintim: Salix alpina, Salix bicolor, Astragalus penduliflorus, Androsace obtusifolia, Laserpitium archangelica, Conioselinum tataricum, Carex bicolor, Carex lachenalii, Carex pediformis ssp. rhizodes, Kobresia simpliciuscula, Juncus castaneus, Draba fladnitzensis. In locuri mlastinoase vegeteaza si cateva specii relicte glaciare cum sunt: Scheuchzeria palustris, Carex limosa, Carex magellanica ssp. irrigua, Carex pauciflora, Carex chordorrhiza, Empetrum nigrum, Salix bicolor. De asemenea, in perimetrul parcului se intalnesc si specii ocrotite prin lege: floarea de colt (Leontopodium alpinum), ghintura galbena (Gentiana lutea), Gentiana punctata, angelica (Angelica archangelica), sangele-voinicului (Nigritella rubra), tisa(Taxus baccata) etc. Gusa porumbelului sau opaitul muntilor rodnei (Lychnis nivalis) Opaitul Muntilor Rodnei (Lychnis nivalis) este o planta endemica pentru Muntii Rodnei, are o înaltime de 5-10 cm, frunze oblong-lanceolate. Florile sunt mari, poligame, rozacee sau albe. Înfloreste în iulie-august. Vegeteaza între 1820-2200 m altitudine. Prefera locurile pietroase, înierbate si umede. Clopotel alpin (Campanula alpina) Clopotelul alpin (Campanula alpina) este o planta cu flori albastre ce prefera biotopul subalpin si alpin. Omag (Aconitum moldavicum) Omagul (Aconitum moldavicum) este o planta cu flori intens purpurii-violacee sau albastre. Coiful înalt de 1,5-2 cm, tulpina înalta. Se gaseste în vaile montane ale Carpatilor, fiind o specie endemica pentru Muntii Carpati.
[modifică] Portal MyNature
[modifică] Specii rare
Conioselinum tataricum, Carex bicolor, Carex lachenalii, Carex pediformis ssp. rhizodes, Kobresia simpliciuscula, Juncus castaneus, Draba fladnitzensis
GHIMBÉR s. (BOT.; Zingiber officinale) (reg.) rădăcină-de-piper-alb, ghimbir
