Piatra Neamţ

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Piatra Neamţ


stemă	amplasare

Amplasare

46°55′39″N, 26°22′15″E

Ţară

România

Judeţ

Neamţ

Atestare documentară

Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])

105.499, 2002

Suprafaţă

km²

Densitatea populaţiei

loc./km²

Altitudine

m n.m.

Localităţi
suburbane

{{{componenţă}}}

Primar

Gheorghe Ştefan

Sit web

ro www.primariapn.ro

Poziţia oraşului în cadrul judeţului

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Piatra Neamţ]]

Harta administrativă a oraşului

Piatra Neamţ este un oraş de munte situat pe valea Bistriţei în nord-estul României. Oraşul de 135.842 de locuitori în 1992, 105.000 în 2006, este reşedinţa judeţului Neamţ şi datorită frumuseţii arhitectonice cât şi a reliefului a căpătat denumirea de Perla Moldovei. Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judeţului după Municipiul Roman. Oraşul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă în ultimul timp, fiind declarat şi reşedinţa Regiunii de dezvoltare nord - est.

Turnul lui Ştefan

[modifică] Asezare geografica

Municipiul Piatra Neamţ – reşedinţa judeţului Neamţ – este aşezat pe valea râului Bistriţa, mai exact la ieşirea acestuia dintre munţi, la confluenţa cu pârâul Cuiejdi. Pe glob Piatra Neamţ este situat la 20° 22’ longitudine estică şi 46°56’ latitudine nordică. Piatra Neamţ este amplasat într-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, străjuit de culmile Pietricica ( 590 m ) la sud-est, Cozla ( 679 m ) la nord, Cernegura ( 852 m ) la sud-vest, Cârloman ( 617 m ) la nord-vest şi Bâtca Doamnei ( 462 m ) la sud-vest.

Oraşul se bucură de toate avantajele unei naturi unice, o clima temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari si zăpada din abundenţă. Este un "mic paradis" asemeni unei staţiuni de vacanţă. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legături uşoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamţ a constituit o permanentă vatră de locuire.

In Piatra Neamţ, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistriţa şi Cuejdi. Printre pârâiaşele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamţ sunt acumularea Bâtca Doamnei (255 ha şi un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelaşi nume) şi lacul Reconstrucţia (10 ha şi un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriţei). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistriţa.

Râul Bistrita are un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 7039 km2. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate şi altitudini mai mari în vest şi în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est şi sud-est . După anul 1960, cursul mijlociu şi inferior al râului Bistriţa a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui număr de 9 lacuri de acumulare şi a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.

Până la realizarea sistemului hidroenergetic ( ale cărui obiective se întind de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz până la Bacău ), râul Bistriţa juca rolul de veritabilă artera de comunicaţie de care depindea viaţa economica a oraşului. Pe Bistriţa veneau plutele care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea şi de hârtie şi tot ea constituia o cale sigură de legătură cu Bacăul şi porturile dunărene. In zona oraşului, râul avea o lăţime medie de 50 m şi un debit de 50mc/s, care însă avea variaţii impresionante ce oscilau între 3 şi 1080 mc/s, astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană. După construirea lacului de acumulare de la Bicaz şi punerea în funcţiune a întregului sistem hidroenergetic, rolul economic şi aspectul Bistriţei s-au schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaşte variaţiile din trecut , au apărut frumoase lacuri de acumulare şi baraje care modifica în întregime aspectul albiei Bistriţei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii şi a crescut potenţialul său turistic.

[modifică] Istorie

Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei este cel mai vechi monument istoric de pe teritoriul oraşului. Deşi nu s-au mai păstrat decât resturi ale vechilor construcţii, care astăzi nu mai au proporţii monumentale şi nu mai sunt accesibile decât arheologic, o drumeţie până " la cetate " este o experienţa frumoasa si accesibilă. De sus de pe culmea Bâtca Doamnei este o privelişte minunata: oraşul şi lacul de acumulare Piatra Neamţ, mânăstirea Bistriţa, cât şi multitudinea de culmi muntoase din jur. Prima menţiune documentară apare într-o listă de vechi oraşe din 1387-1392, cu numele de "Piatra lui Crăciun", oraşul dezvoltându-se în special după ce Ştefan cel Mare a ridicat aici (în sec. XV) Curtea Domneasca (Cetatea şi Catedrala Sf. Ioan cu celebra clopotniţa, devenita în timp Turnul lui Ştefan) - actualul centru istoric al oraşului.

[modifică] Turism

Muntele Cozla

In partea de nord a oraşului se ridica muntele Cozla, cu înălţimi absolute de 657 m în punctul numit “ Trei Coline ” şi 679 m în punctul “ Trei Căldări ” ( aproape de satul Gârcina ). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud şi este alcătuit din straturi de marne diferite, şisturi argiloase, straturi bogate în fosile de peşti şi alge, reprezentate şi la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ.

De aici pornesc cele mai atrăgătoare trasee de pe Cozla, care ne poartă pe firul potecilor umbroase, pe sub boltă de cetini, spre Dărmăneşti, spre Cârlomanul sau spre ciudata creaţie a naturii pe care localnicii o numesc “ La trei căldări ”. Aici, în peretele de piatră, se află săpate trei scobituri rotunde, cu diametrul de cca. 60 cm ( care pentru raritatea şi interesul lor ştiinţific sunt declarate monumente ale naturii ) a căror origine este diferit explicată de specialişti : unii consideră că ne aflam în faţa unui fenomen carstic, alţii le atribuie o natură periglaciară, în timp ce alţi cercetători le califică drept marmite eoliene formate prin acţiunea îndelungată a vânturilor. Pe Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice şi sulfuroase, recomandate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, în tratarea afecţiunilor digestive şi circulatorii. Deşi aceste ape au atras la Piatra Neamţ mii de turişti, în timp, exploatarea neraţională a dus la colmatarea lor. O investiţie în acest domeniu ar putea oferi şi în zilele noastre posibilitatea revalorificării acestor ape.