Poiana Sărată, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Poiana Sărată este o localitate în judeţul Bacău, Moldova, România.

ÎNTEMEIEREA SATULUI

La începutul secolului XIX (1821) împaratul de la Viena, Franz Josef propune întemeierea unui sat graniceresc la importanta vama a Oituzului, de catre baronul colonel Pulzer de la Serviciul Geografic Maghiar. Pentru aceasta împaratul emite un ordin în Cancelaria Imperiala de la Viena, prin care , în anul 1823 ia fiinta Satul Sarat, denumit mai tîrziu Poienele Sarate sau in limba maghiara SOSMEZO , respectiv Poiana Sarata apartinînd judetului Trei Scaune în Transilvania. Actuala denumire apare pentru prima data pe o cruce din fata bisericii din Poiana Sarata din anul 1846 . Guvernul austro-ungar avea ca tinta de aseza aici cetateni de natiune maghiara si sa mute vama de la Oituz (judetul Trei Scaune) în apropierea vamii românesti Propunerea pentru colonizare s-a facut mai întîi populatiei maghiare din comunele Bretcu si Lemnia , care n-a acceptat. În cele din urma s-a gasit un grup de români "economi de oi" din Bretcu judetul Trei Scaune care s-au asociat de la trei pîna la un numar de 24 de familii. Anuntîndu-si gîndul lor autoritatilor competente din acea vreme li s-a fagaduit si li s-a dat din teritoriul comunei Bretcu peste 9000 iugare de pamînt, lânga granita din Oituz, cea mai mare parte fiind împadurita si care a fost evaluata la suma de 12.000 fiorini-pengo. Urmînd ca pîna la plata în total a acestei sume acei care se vor aseza în noua comuna, pîna la 100 de mosii cât era vatra satului,vor suporta o plata pentru acoperirea sarcinilor ce reveneau acestui pamînt, de 5 fiorini anual. Primele 24 de familii au fost numiti ca cei de "soartea I", iar apoi cei care s-au asezat pîna la 58 de familii,au fost numiti ca cei de "soarta a II-a", iar cei care s-au asezat ulterior pîna s-au împlinit 92 de familii au fost numiti ca cei de "soarta a III-a". Cei care au venit peste acest numar nu mai erau obligati la plata celor 5 fiorini pe an. Teritoriul satului cuprins în cele 9 mii de iugare apartineau celor 100 de familii de la început. În 1890 se da în folosinta fiecarei familii , pe baza Cartii Fondoare, vatra satului si fânetele , iar pentru împartire acestea erau administrate de un consiliu

CONTRACT

La anul 1841 cînd dupa urzirea Satului Sarat la al 18-lea an vazîndu-se ca din pronia lui Dumnezeu acest sat foarte frumos sa sporeste si prin multele valuri întru ridicarea acareturilor sale fieste-care dintre locuitori zidirea aceste a sfintei biserici a casii de obste la care fieste-care dintre locuitori dupa puterea sa a concuraluit si despre o parte ca cu acestea fiind lacuitori însarcinati, iara despre alta parte ca unii dinspre tovarasi care la acest sat au posesie - din pricina lazaretului cu slobode umblare fiind împiedicati ; si de mai mult cu apropiere pentru regularisirea acestui sat si a mosiilor niciodata facîndu-se sfatuire ca fiind ca astazi se vede ca iara lacuitorilor sai sînt preste 90 si locul ce se tine de hotarul acestui sat dupa ce ca este foarte slab ca munte este putin , si precum acum si spre viitorime ca toate prigonirile sa fie strînse dintra lacuitori care acum se afla asa si dintre urmatorii lor de cuviinta sau afla a fi ca din putinul si slabul loc al acestui sat fiind ca locul unde fieste-care s-au zidit putintica locuinta pre odihna sa în vreme cînd s-au asezat fieste-caruia si însemnat atît locul putin de semanatura acum pentru înlaturi din paduri curatite facîndu-se regularisire caruia cît sa i se lase în stapînire, asa fiind ca acest sat s-a înmultit în trei rînduri asa si ca acum sa biruiasca s-au facut în trei sorti. La soartea cea din tîia care sta din 24 H soartea 2care sta din 34 H asa dar s-au regularisit ca soartea I-a sa fie mostenitoare de 150 H largime si 250 H lungime , soartea e II-a sa fie mostenitoare de 100 H largime si 250 H lungime soartea a IlI-a sa fie mostenitoare de 50 H largimea si 250 H lungime ; fiind ca asa secaturi adica din paduri facute finatii nici unul putînd a cîstiga tot într-un loc ci în mai multe locuri de cuviinta dar s-au gasit fieste-caruia de osebit i se face kontract si asa a se numi locul din vecinatate asa ca unui mostenitor prin puterea acestui kontract. Li s-a dat în stapînire si lui loan Momoiu ca unui de soarta a I-a si primit de contractari ca tovarasi lacuitori pe Halos în sus de-a dreapta 125 H largime si 250 H lungime, între vecinatatea lui Coman Chitu si Dumitru Tutuianu înca Plaiul Coarnelor 50 H largime si 125 H lungime care loc si dîndu-i-se în stapînîre dupa mosia ce-o biruie în sat ca sa siba voie acest loc aici nimit al curati si folosi cu puterea ce sceea între lacuinta care acest vecinat loc dîndu-i-se în stapînire din întelesul de obste ca sa fie bun stapînitor si sa nu fie suparat în biruinta nici dînsul nici urmatorii lui si spre stiinta tuturor care se cuvine. Întarim cu iscaliturile noastre ca cei împuterniciti de toti satenii si cu punerea pecetii a Satului Sarat. Dat afar în acest an în 1845 iunie în 4 zile ca kontract de împarteala :

Dumitru Ciurea - împuternicit Nicolai Negoescu - împuternicit Constantin Dimian - birou împuternicit Gheorghe Pop - notar

Document aflat în posesia Mariei N. Vrînceanu nascuta Momoiu. Cei care s-au asezat peste cei 100, erau supusi unor taxe speciale spre a avea dreptul la lemne de foc si sa poata paste vitele . Pentru aceasta învoiala, în comuna Bretcu cu cei 24 de români care au "batut parul" în Poiana Sarata, în anul 1823 s-a facut contract care a fost sigilat cu sigiliul regesc, prin care Satul Poiana Sarata ,în special primele 100 de familii erau scutite pentru 100 de ani de vreun fel de taxe ,de a nu face serviciul militar, de taxele vamale si de pasaport.

În anul 1888 un gospodar din comuna Poiana Sarata cu numele de Gheorghe Negoescu ( zis Dutu ) s-a oferit satenilor, ca el vrea sa plateasca cei 12000 de fiorini comunei Bretcu,daca satenii îi dau în schimb drepturile de crîsmarit al întregului sat pe timp de 10 ani ; lucru care s-a facut, în urma carui fapt s-a ridicat sarcina înscrisa în Cartile Fonduare a comunei Poiana Sarata. Asa ca cele 100 de familii devin liberi proprietari de pamînt si pe teritoriul din afara de vatra satului si de fînete. BC Acest articol despre o localitate din judeţul Bacău este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.