Publicitate - controverse etice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol pare să conţină cercetare originală.
Dacă articolul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia, atunci va fi şters.

Articolele „Publicitate - controverse etice” şi „Publicitatea” ar trebui unite.

Publicitatea este un domeniu cu largă expunere la public şi prin urmare şi deseori criticat, nu doar datorită rolului pe care îl joacă în vânzarea de produse, ci şi pentru felul în care influenţează societatea - pozitiv sau negativ.

[modifică] Critici

Ca şi unealtă de vânzare, publicitatea este criticată pentru excesul său. În ultimii ani au fost descoperite noi şi noi forme de comunicare publicitară, astfel încât oriunde ne-am afla, ne vom trezi bombardaţi cu mesaje publicitare. Alţi critici susţin că în cel mai rău caz, publicitatea este nesinceră, mincinoasă şi că nici în cel mai bun caz, ea nu prezintă decât informaţiile care ar avantaja produsele la care se face reclamă.^[1]

Un alt reproş adus publicităţii este acela că are rolul de a manipula oamenii astfel încât aceştia să cumpere lucruri pe care nu şi le permit, promiţându-le un mai mare sex-appeal, imbunătăţirea statutului social, sau creându-le alte şi alte aşteptări nerealiste. Publicitatea a fost deseori criticată pentru faptul că îi împinge pe oameni către gesturi iraţionale.

[modifică] Premise

Plecând de la afirmaţiile de mai sus, am realizat o listă a premiselor de la care pornesc aceste critici:

1. Publicitatea ar trebui să informeze şi nu să persuadeze.

2. Publicitatea ar trebui să se raporteze doar la informaţii, factuale, funcţionale.

3. Publicitatea nu ar trebui să exploateze dorinţele, temerile şi emoţiile oamenilor.

4. Publicitatea nu ar trebui sa încerce să creeze nevoi false cu scopul de a vinde nişte produse care să corespundă acestor nevoi.

Pe de altă parte, dacă admitem că publicitatea are acest efect asupra oamenilor: îi face să cumpere lucruri pe care în realitate nu le vor sau de care nu au nevoie, ar trebui sa credem despre oameni în general că sunt lipsiţi de puterea de a discerne şi incapabili de a rezista tentaţiei create de vizionarea reclamelor.^[2] Este adevărat că de cele mai multe ori sunt exploatate slăbiciunea, vulnerabilitatea şi sentimentul de insecuritate socială, dar cea mai dificilă sarcină pare a fi aceea de a decide ce anume are efecte manipulative şi ce nu, cine are nevoie de protecţie împotriva anumitor tipuri de publicitate ş.a.m.d.

Note:

1. Bovee / Arens - "Contemporary Advertising", Second Edition, Editura Irwin Homewood, Illinois, 1986

2. Richard T. de George, "Business Ethics", Fifth Edition, Editura Prentice Hall, New Jersey, 1999