Discuţie Utilizator:Pyretus
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cuprins |
[modifică] Bun venit!
Vă mulţumim că v-aţi înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veţi avea multe nedumeriri şi întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem şi ce nu putem scrie în ele, şi aşa mai departe. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsaţi aici) pe care vă recomandăm s-o citiţi. De asemenea puteţi să ne întrebaţi la Cafenea. Nu vă fie teamă de greşeli, suntem aici pentru a vă ajuta.
În ce domenii aţi dori să contribuiţi? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveţi o pasiune aparte. Aveţi la dispoziţie propria pagină de utilizator (vedeţi sus de tot unde scrie Pyretus) în care să vă prezentaţi pe scurt dacă doriţi.
Ca să vă semnaţi simplu — doar în paginile de discuţii, nu şi în articole — scrieţi la sfârşitul mesajului patru tilde ~~~~ şi Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură şi dată.
Vă aşteptăm cu primele contribuţii! - Anclation 23 octombrie 2006 20:02 (EEST)
[modifică] Decizii de principiu
Nu doresc să discut utilitatea "deciziilor de îndrumare", însă în vederea asigurării interpretării şi aplicării unitare a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, ÎCCJ însăşi foloseşte în rapoartele sale de activitate formularea "prin numeroase decizii de principiu". Vezi: Raportul de activitate al ÎCCJ. Sigur că instanţa supremă se pronunţă pe speţe concrete, însă nu trebuie pierdută din vedere finalitatea existenţei unei instanţe supreme, anume interpretarea unitară a legii. Îndrumările date de ÎCCJ sunt obligatorii pentru instanţele inferioare. Altfel n-ar avea rost secţiunea "jurisprundenţă" pe pagina [1], cum n-ar avea rost nici existenţa unei instanţe supreme. --Mihai Andrei 24 ianuarie 2007 13:30 (EET)
- Interpretările sunt obligatorii pentru dosarul respectiv, in cazul in care se decide casarea cu trimitere la o instanţă inferioară. Ele nu sunt obligatorii pentru alte dosare. Orice jurist ştie asta. Pyretus 24 ianuarie 2007 22:21 (EET)
- În plus, în sistemul de drept român nu există "decizii de îndrumare". Ele au existat în perioada comunistă. Acum există instituţia recursului în interesul legii, care are un scop oarecum similar. Deciziile citate în articol nu sunt nici de îndrumare, nici date ca urmare a unui recurs în interesul legii, ci sunt decizii de SPEŢĂ, cu efecte limitate la speţele respective. Pyretus 24 ianuarie 2007 22:41 (EET)
[modifică] Nicadorii
- DIN ISTORIA POLIŢIEI ROMÂNE Florin Şinca Florin Sinca, inspector principal în cadrul I.G.P.R.,
- despre Florin Sinca ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.77.7.241 (discuţie • contribuţii).
[modifică] Constantin Sărăţeanu
Mă îndoiesc de faptul că Constantin Sărăţeanu s-a născut după ce a murit. Ar fi bine să verificaţi data naşterii pe care aţi înscris-o în articol.
Cu stimă, --Miehs 3 martie 2007 20:40 (EET)
- Pe bună dreptate !Pyretus 3 martie 2007 20:58 (EET)
Salut!, tot eu. La adresa [2] scrie că Constantin Sărăţeanu a fost ministru de interne în perioada 29 ianuarie – 27 februarie 1918, şi nu 29 ianuarie 1918 - 5 martie 1918, cum apare în articol. La fel şi în: Lista de miniştri de interne ai României, Constantin Sărăţeanu - 29 ianuarie 1918 - 27 februarie 1918. Care sunt datele corecte? Toate cele bune, --Miehs 3 martie 2007 22:12 (EET)
- Eu am verificat datele pentru articolul Constantin Sărăţeanu în Enciclopedia României. Aceleaşi date sunt confirmate (indirect) în Enciclopedia şefilor de guvern ai României semnată de Nicolae C. Nicolescu (Editura Meronia, 2000) cu privire la mandatul guvernului Alexandru Averescu din 1918. De altfel, în lista miniştrilor de interne, mandatul lui Alexandru Marghiloman începe de la 5 martie.
Ar fi posibil ca între 27 februarie 1918 şi 5 martie 1918 (sub o săptămână) Guvernul să nu fi avut ministru titular, şi ministerul să fi fost condus de un adjunct? --Miehs 4 martie 2007 12:32 (EET)
- Posibil, dar nu cunosc surse care să indice acest fapt. Până la proba contrarie, tind să dau credit Enciclopediei Cugetarea, care era mai aproape de evenimente. Eventual, în cuprinsul articolului se pot menţiona ambele variante, cu speranţa că va apărea în viitor o sursă care să lămurească lucrurile.Pyretus 4 martie 2007 13:01 (EET)
[modifică] Sursă şi licenţă
Bună ziua. Am văzut că aţi trimis la Wikipedia fotografia Imagine:Tezaurul-pietroasa.jpg. Cred că este o achiziţie extrem de importantă a enciclopediei noastre, mai ales că pe internet nu există (sau n-am găsit eu) imagini la o rezoluţie destul de bună cu acest tezaur.
Licenţa pe care aţi ales-o pentru fişier este însă greşită. Orice fotografie este aptă de drepturi de autor, în afara reproducerilor fidele ale unor obiecte bidimensionale. De asemenea la pagina imaginii nu este precizată sursa de unde aţi copiat fotografia -- iar dacă aţi făcut fotografia chiar dumneavoastră lipseşte această informaţie. Deci v-aş ruga să completaţi pagina cu informaţiile strict necesare: sursa şi licenţa. De asemenea nu ar strica dacă aţi putea da mai multe detalii despre această fotografie: unde, cînd şi de cine a fost făcută, ce obiecte se văd etc.
Îmi cer scuze că vă supăr cu asemenea fleacuri. Problema este că imaginile despre care nu avem informaţii clare sîntem nevoiţi să le ştergem, iar în cazul de faţă ar fi mare păcat. Toate cele bune. — AdiJapan ☎ 14 martie 2007 10:24 (EET)
- Subiectul licenţelor pentru imaginile de pe wikipedia m-a preocupat într-o oarecare măsură întrucât mi s-a părut că li se aplică un tratament mai exigent decât cerinţele legii (române, în cazul de faţă). Astfel, permiteţi-mi să fiu în uşor dezacord cu dvs. cu privire la afirmaţia că orice fotografie este aptă de drepturi de autor. Legea română (8/1996) spune într-adevăr - art.7 lit.f) - că operele fotografice "constituie obiect al dreptului de autor". Dar nu numai atât. Condiţia primordială pentru a vorbi despre drepturi de autor (inclusiv pentru forografii) este să fie vorba despre o operă originală şi respectiv de creaţie intelectuală. În alte cuvinte, nu putem vorbi despre protecţia oricărei fotografii prin drepturi de autor, după cum nu orice hârtie scrisă cu pixul este o operă literară protejată. De aceea, cred cu convingere (de om cu ceva experienţă în branşă) că fotografia în cauză (nefiind o creaţie intelectuală originală) nu este susceptibilă de drepturi de autor.
- În fine, o chestiune diferită este protecţia drepturilor persoanei care a creat opera prezentată în fotografie. În cazul de faţă însă acest lucru nu este posibil din motive evidente.
- Am indicat sursa imaginii, care este situl Muzeului Naţional de Istorie. Evident însă că înţeleg preocuparea dvs. de a avea lucrurile cât mai clare din acest punct de vedere. Soluţia cea mia simplă în cazul în care aveţi îndoieli este ştergerea. Nu neapărat însă şi cea corectă.Pyretus 14 martie 2007 17:10 (EET)
