Răzvan şi Vidra
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Consultaţi manualul de stil şi îndrumarul, apoi daţi o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în ianuarie 2007. |
Razvan şi Vidra este o dramă romantică scrisă de Bogdan Petriceicu Hasdeu, are ca temă exaltarea trecutului glorios şi critica prezentului decăzut. Ideea centrală a cărţii este că lupta pentru putere aduce nenorocire unei ţări şi a persoanelor implicate.
Subiectul este inspirat din istoria Moldovei. Compoziţia dramei este realizată în cinci părti numite cânturi,fiecare având câte un titlu,care sintetizează conţinutul.Drama este realizată în versuri şi dovedeşte îndemânarea autorului de a versifica.
[modifică] Personaje
- Răzvan,un ţigan eliberat de pe una din moşiile mănăstireşti.
- Vidra
Primul cânt are ca titlu Un rob pentru un galben.Acţiunea se petrece într-o piaţă din Iaşi.Răzvan vine şi găseşte o pungă pierdută de boierul Sbierea.El dă punga unui sărac,Tănase,dar acesta la început refuză să primească pomană de la un ţigan.Apoi văzând nobleţea sa,ia un galben lasându-i pe ceilalţi să fie daţi altor săraci.În mănăstire Răzvan a învăţat să scrie şi să citească,fiindcă instrucţia aceasta o primeau fii de nobili şi clerul.Răzvan scrie un pamflet la adresa domnului,pe care-l afişează în piaţă.Tîrgoveţii îl citesc şi râd.În piaţă vine boierul Başotă,marele armaş,cu un grup de oşteni şi-i arestează pe tîrgoveţi.Răzvan nu poate răbda ca altcineva să fie pedepsit în locul său şi se autodenunţă,deşi ştie că va fi pedepsit cu moartea.Boerul Sbierea vine şi vede punga sa la Răzvan.Constată lipsa unui galben şi-i cere lui başotă să i-l dea pe Răzvan rob pentru un galben.Răzvan redevine rob deşi ar fi preferat să fie ucis.
