Radiodistribuţie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Radiodistribuţia reprezintă distribuirea programelor pe linii de telecomunicaţii unui număr de receptoare. Serviciile de radiodistribuţie sunt realizate prin intermediul reţelei de radiodistribuţie, care constă din centrul de radiodistribuţie (ansamblul de construcţii şi instalaţii destinate radiodistribuţiei şi, eventual, elaborării şi transmiterii unor programe locale) şi reţeaua de cabluri instalată pe un anumit teritoriu. Radiodistribuţia sonoră distribuie programele de radiodifuziune sonoră pe linii de telecomunicaţii unui număr de receptoare, folosind fie frecvenţe audio, fie frecvenţe radio mosulate. În mod normal, pentru acest sens se foloseşte termenul de „radioficare”. Radiodistribuţia vizuală distribuie programele de televiziune pe linii de telecomunicaţie unui număr de receptoare în televiziune. Aceasta se mai numeşte şi „videodistribuţie”.
