Raionul Cimişlia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cimişlia

Informaţii generale
Reşedinţa :	Cimişlia
Suprafaţa:	803 km²
Populaţie:	60.936
Densitate:	75,89 locuitori/km²

Raionul Cimişlia este un raion în Republica Moldova. Capitala sa este Cimişlia.

Cuprins

1 Istoric
2 Diviziuni administrative
- 2.1 Oraşe
- 2.2 Comune şi sate
3 Atracţii turistice
4 Personalităţi
5 Bibliografie
6 Legături externe
7 Vezi şi

[modifică] Istoric

Localitatea Cimislia intra in istoria scrisa a Moldovei inca din prima jumatate a secolului al XVII-lea. Prima mentiune este din 4 iulie 1620 (a se vedea referintele din lucrarile istoricianului contemporan Vladimir Nicu): aici s-au asezat tătarii, care, devenind majoritari, ii schimba denumirea in Cimislia - cuvint tataresc ce ar fi insemnat bogatie. Preotul Iacob Iusipescu, care a facut prima incercare de a scrie si de a publica istoria Cimisliei in anul 1874, explica:Lia este un cuvint turcesc de fata, iar Cimis este numele dat constructorilor si zidarilor in acea vreme chiar daca aici locuiau români si tatari impreuna, nu au fost niciodata conflicte. La temelia denumirii asezarii mai sta si o minunata legenda de dragoste:Vatra de peste 380 de ani, Cimislia isi toarce firul descalecatului de la o minunata legenda de dragoste a doi tineri: Cimis si Lia. Demult, tare demult ei locuiau in doua sate megiese, Cogilnic si Recea. In zorii unei zile baiatul a iesit in cimp cu plugul, iar fata cu o desaga de boabe aurii. Flacaul tragea brazda adinca, iar fata arunca boabele in pamintul roditor. Si din ziua aceea incolti dragostea lor. Si asa de gingas si de curat se iubeau incit, pe unde treceau, izvoarele murmurau, cimpiile inverzeau, florile infloreau. Si numai parintii s-au pus impotriva dragostei lor. Atunci cei doi indragostiti intr-o Luni dimineata au plecat de-acasa, luind cu ei un plug si o desaga cu griu. Si acolo unde "...dealurile greoaie pina-n cer urcara, si lasau inghesuite in cintari...", ei au tras brazde noi, au arat si semanat pina a inserat. Marti un izvor din inima pamintului au desfecat. Miercuri o roata de lut au calcat. Joi ei casa au inaltat. Vineri tot la ea au lucrat. Simbata s-au cununat si nunta au jucat si au avut: "...nuntasi brazi si paltinasi, preoti muntii mari, pasari - lautari...". Si abia Duminica s-au odihnit in voie. Auzind de traiul lor fericit, tinerii din satele vecine au prins a se aseza pe aceasta vatra binecuvintata, spunindu-le parintilor si neamurilor, ca se duc la Cimis si Lia, Cimislia De fapt realitatea a fost cu mult mai cruda cu localnicii. Desi in 1827, Cimislia a devenit centru administrativ, multi din locuitori au murit din cauza ciumei si a fost nevoie de un cimitir special in partea sud-estica a localitatii.Situat in stepa Bugeacului, pe riuletul Cogilnic, oraselul a avut de suferit adesea si din urma secetei ce se abatea in zona. Dimitrie Cantemir, in lucrarea sa "Descrierea Moldovei", referindu-se la acest riu, afirma: Cogilnic se poate spune ca n-are de loc izvoare, ci numai se umple in urma ploilor de toamna si doar atunci se poate numi riulet, toata vara sta secat. Si cu parere de rau aceasta descriere corespunde si zilelor noastre. In anul 1840 localitatea primeste statut de tirg. 1844 aici se deschide prima scoala, in 1885 spitalul de zemstva (un medic si un felcer). In perioada interbelica (1918-1940), Cimislia face parte din judetul Tighina, mai apoi, sub conducerea Imperiului Sovietic devine centru raional ceea ce este si in prezent.