Retină
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Retina este un strat subţire de celule din globul ocular, care sînt responsabile de transformarea luminii în semnale nervoase la vertebrate şi o parte din cefalopode.
Este interesant de remarcat faptul că (la vertebrate) stratul neuronal care transmite informaţiile către creier este aşezat pe partea anterioară a retinei, astfel încât lumina trece întâi prin el, înainte de a ajunge la celulele fotosensibile; aceasta este şi cauza pentru care există o „pată oarbă” pe retină, o zonă fără fotoreceptori (nu se poate percepe lumina în acea zonă), pe unde neuronii ajung în spatele ochiului, pentru a forma nervul optic. Cefalopodele, care au stratul neuronal în spatele ochiului, nu au această pată (aceasta fiind o dovadă că a evoluat în paralel cu ochiul vertebratelor).
În centrul retinei (acolo unde este intersectată de axul optic) se găseşte o zonă in care celulele fotosensibile sunt foarte concentrate, numită pată galbenă - aceata furnizează creierului cea mai clară imagine.
Cuprins |
[modifică] Anatomia retinei
[modifică] Amplasare
Retina este un strat de celule fotosensibile situate pe partea internă a peretelui globului ocular.
Raza de lumină străbate retina, alcătuită din retina epitelială sau pigmentată şi retina neuronală care se continuă cu nervul optic (Nervus opticus) care conduce impulsurile prin chiasma optică la centrul optic din creier, lumina străbătând în prealabil cornea, corpul apos, deschiderea irisului pupila lentila cristalinul şi corpul vitros.
Pentru a stabili o anumită orientare în cadrul globului ocular, este numită partea nazală şi partea temporală a ochiului.
Stratul ochiului care acoperă retina în exterior este coroida un strat opac neeelastic care realizează în cavitatea oculară condiţiile camerei obscure de la aparatul fotografic, în faţa retinei se află corpul vitros Corpus vitreum limitat în faţă de Ora serrata înconjurat de corpii ciliari.
[modifică] Imaginea retinei
Pe fundul ochiului (Fundus oculi sau Fundus) unde este aşezată retina, prin deschiderea pupilei (pupilla) se poate vedea la un examen oftalmologic prin retina neuronală care este transparentă se poate vedea retina pigmentată se mai poate vedea în jur coroida de culoare întunecată.
La acest examen se mai poate observa la 15° de axa optică în zona nazală a fundului ochiului locul de emergenţă a nervului optic (papillele).
Acest loc se caracterizează printr-o coloraţie roză. sau un roşu deschis în comparaţie cu restul fundului ochiului care are culoare brună, brună portocolalie.
Papilele au un diametru de 1,5 mm putând avea o formă ovală sau rotundă.
[modifică] Pata oarbă
Pata oarbă (Discus nervi optici sau Papilla n. optici) acest loc fiind amplasat la ca 15° în zona temporală a fundului ochiului, fiind punctul unde nervul optic părăseşte globul ocular.
In zona petei oarbe nefiind receptori optici, de unde vine denumirea de pată oarbă, această deficienţă fiind compensată de zona înconjurătoare bogată în senzori optici.
[modifică] Pata galbenă
De la pata oarbă (Papille) se pot observa vasele (Arteriola şi Venola centralis retinae) care irigă retina.
Pata galbenă sau macula lutea se află aşezat temporal (direcţia tâmplei) centrul în zonei mai puţin vascularizate într-o depresiune mică (Fovea centralis) este singura regiune colorată mai intens din regiunea fundului ochiului, având culoarea galbenă, care se datorează pigmentului luteină.
Aici pe maculă sau macula lutea cu Fovea centralis (înconjurat de Tapetum lucidum zonă mai evidentă la tineri) se formează imaginea cea mai clară a vederii, denumirea de pată galbenă denumire datorită culorii sale, o primeşte în anul 1779 de la Samuel Thomas von Soemmerring.
Macula are un diametru de cca. 3 mm, aici se formează imaginea clară necesară cititului, regiunile înconjurătoare realizează o imagine mai neclară, această regiune realizează cercul vizual din jurul imaginii clare (ceeace este văzut cu coada ochiului).

[modifică] Structura retinei
Prin observarea retinei la microscop se poate vedea stratificarea acesteia având mai multe tipuri de celule care se pot categorisi în:
- Celule fotosensibile care recepţionează lumina trasformând lumina în impuls nervos, acestea fiind celulele cu conuri şi celulele cu bastonaşe.
- Celulele interneuronale aici încadrându-se celulele bipolare şi orizontale care sunt celule neuronale ce transmit impulsul nervos de la celulele senzitive numai în zona retinei
- Celulele ganglionare care transmit impulsurile în afara retinei prin nervul optic