Rocadă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Rocada este o mutare specială la şah, făcută de rege şi de unul dintre turnuri. Rocada constă în mutarea regelui două câmpuri spre turn şi mutarea turnului pe câmpul peste care a sărit regele.

Rocada este o inovaţie europeană relativ recentă în şah, apărând cu aproximativ şase secole în urmă. Variantele asiatice ale şahului nu au această mutare.

Rocada poate fi efectuată numai dacă toate condiţiile următoare sunt îndeplinite:

1. Regele nu a mai fost mutat de la începutul jocului;
2. Turnul folosit în rocadă nu a mai fost mutat de la începutul jocului;
3. Nici o piesă nu se află între rege şi turn;
4. Regele nu este în şah, câmpul peste care sare regele nu este ameninţat de vreo piesă adversă, şi nici câmpul pe care mută regele nu este ameninţat. (Ultima parte a acestei reguli este de fapt o parte a regulii conform căreia regele nu poate fi mutat în şah.)

De multe ori se crede că aceste condiţii în care se poate face rocada sunt şi mai restrictive decât în realitate. Pentru a îndepărta orice îndoială, includem aici:

1. Regele poate să fi fost în şah mai devreme în timpul partidei, important este să nu fie în şah la momentul rocadei;
2. Turnul poate fi ameninţat de o piesă adversă atunci când se efectuează rocada;
3. Turnul poate trece peste un câmp ameninţat de o piesă adversă.

Rocada mică (pe partea regelui) se notează cu 0-0, iar rocada mare (pe partea reginei) se notează cu 0-0-0. Se întâmplă deseori ca amândoi jucătorii să facă rocada mică, dar este mai puţin obişnuit ca amândoi jucătorii să facă rocada mare. Când un jucător face rocada mică şi celălalt rocada mare, jocul devine foarte crâncen datorită faptului că pionii fiecărui jucător pot avansa şi ataca regele advers fără să lase propriul rege descoperit.

Rocada mică asigură în general ceva mai multă securitate, pentru că regele este mutat mai aproape de marginea tablei şi toţi pionii din faţa sa sunt apăraţi. La rocada mare, regele este mutat mai aproape de centru, iar pionul de pe coloana a rămâne neapărat; desigur, regele poate fi mutat pe coloana b ca să apere pionul respectiv şi să se îndepărteze de centru. Pe de altă parte, rocada mare este mai eficientă din punct de vedere al turnului, care ajunge pe coloana d, unde în general devine activ imediat, pe când după rocada mică poate să fie nevoie de încă o mutare pentru a aduce turnul pe un câmp mai ofensiv. O altă diferenţă dintre rocada mică şi cea mare este aceea că pentru a o face pe cea mare, regina trebuie mutată; astfel, este posibil să dureze mai mult timp până când rocada mare poate fi făcută.

Rocada este un scop important în partea de început a jocului, pentru că este utilă din două puncte de vedere: mută regele mai la adăpost, departe de centrul tablei, şi aduce turnul într-o poziţie centrală mai activă. Dacă regele este forţat să mute înainte să poată face rocada, jucătorul poate totuşi să mute regele spre marginea tablei şi să aducă turnul în centru, folosind mutările obişnuite ale pieselor respective. Această manevră poate dura trei-patru mutări şi se numeşte rocadă artificială.