Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Sarmizegetusa Regia - Wikipedia

Sarmizegetusa Regia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dezambiguizare
Acest articol se referă la capitala statului dac Sarmizegetusa. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Sarmizegetusa (dezambiguizare).
Ruine la situl arheologic Sarmizegetusa Regia
Ruine la situl arheologic Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia (= cea regească), situată în satul Grădiştea Muncelului, judeţul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane. Denumirea de Sarmizegetusa a apărut în inscripţiile antice şi la autorii din acea vreme şi sub alte forme cum ar fi: Zermizegetusa sau chiar Sarmazege. Numele este în mod sigur unul dacic, dar care a fost păstrat în forme fonetice variate ale limbilor: greacă şi latină.

Cuprins

[modifică] Etimologie

Nu se cunoaşte pronunţarea din limba dacică în mod cert şi nici sensul cuvântului. Atât Constantin Daicoviciu în lucrarea "Ulpia Traiana", cât şi Liviu Mărghitan în "Civilizaţia geto-dacilor" prezintă teoria profesorului Ion I. Russu care spune că numele este compus din două elemente de bază: zermi (stâncă, înălţime) şi zeget (palisadă, cetate), terminându-se cu un determinativ şi având înţelesul de "Cetatea de pe stâncă", "Cetatea înaltă", "Cetate de palisade (construită) pe înălţime (sau stâncă)". Deoarece Sarmizegetusa iniţial nu era o fortificaţie militară, ci o locaţie religioasă şi civilă, etimologia trebuie luată în considerare cu anumite rezerve. Se poate ca numele să fi arătat chiar sacralitatea acelui loc, sau faptul că era o cetate regească, la origine. O altă teorie spune că numele ar însemna: "aşezarea sarmaţilor şi a geţilor" de la termenii: sarmis et getusa. Totuşi istoricii Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu spun că aceia "care văd în numele capitalei dacice Sarmizegetusa o amintire a sarmaţilor n-au niciun temei istoric". Trebuie precizat că încercările de a afla semnificaţia numelui „Sarmizegetusa” a generat teorii care rămân doar la stadiul de ipoteze.

[modifică] Descriere

Cetatea de pe Dealul Grădiştei este cea mai mare dintre fortificaţiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălţime, fortăreaţa a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munţii Orăştiei, şi cuprindea şase citadele.

Fortăreaţa, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost construită pe cinci terase, pe o suprafaţă de aproximativ 30.000 m2. Sarmizegetusa conţinea deasemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante şi mari sanctuare circulare dacice se află şi Calendarul Circular.

Machetă cu incinta sacră de la Sarmisegetuza
Machetă cu incinta sacră de la Sarmisegetuza

Zidul cetăţii avea 3 m grosime şi o înălţime de aproximativ 4 - 5 m în momentul finalizării construcţiei lui. Deoarece zidul care îngrădeşte o suprafaţă de circa 3 ha este construit în asa fel încât respectă marginile înălţimii, cetatea are o configuraţie mai neobişnuită, de hexagon cu laturile inegale. În apropiere, spre vest, se află pe o suprafaţă de 3 km o întinsă aşezare civilă în care se observă foarte multe locuinţe, ateliere, magazii, hambare, rezezervoare de apă. La 100 de metri spre est, în dreptul porţii cetăţii, din acelasi punct cardinal, se află sanctuarele, care au forme şi mărimi variate. Sanctuarele erau situate pe o terasă, care fusese legată de poarta aminită anterior printr-un drum pavat. Nu se ştie dacă erau 7 sau 8 sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost avariate de romani în timpul ostilităţilor şi nu se poate aprecia dacă era un singur sanctuar mare sau două mai mici construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar două. Se remarcă şi pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Obiectele de dimensiuni reduse, găsite la Grădiştea Muncelului sunt de forme şi dimensiuni diferite. Ies în evidenţă un vas cu o inscripţie in limba latină, „DECEBALVS PER SCORILO”, nişte blocuri de calcar cu litere greceşti şi monedele din aur cu înscrisul „KOSON”.

Civilii locuiau pe lângă fortăreaţă, pe terasele construite în josul muntelui. Nobilimea dacică avea apă în rezidenţele lor, adusă prin ţevi ceramice. Inventarul arheologic găsit la sit dovedeşte că societatea Dacică avea un standard înalt de viaţă.

[modifică] Apogeu şi declin

CALENDAR SOLAR SAU DISC SOLAR

The term "Archeometre" originates from the Greek and means "the measure of the principle". The system refers also to a series of symbols and meanings, which refer to the federal drawer. 'Archeometre' is it the measurement of the 'Archee' (Universal Cosmic Force) of which the Hermetists speaks. Is it a process, a 'key' which makes it possible to penetrate the Mysteries of the Word. It is a measuring instrument of the first (primary) principles of the manifested universe. Alexandre Saint Yves d'Alveydre's Archeometre shows the original Atlantean alphabet translates into the material the word, form, color, smell, sound and taste, the key to all religions and the sciences of antiquity. The Archeometre is represented by a circle, which has two scales from 0 to 360 degrees and 360 degrees to 0. It is divided into 12 ranges with 30 degrees each. In the individual ranges are drawn in the tierkreiszeichen, planet, colors, tones and the letters of different alphabets. The Archeometre is a universal canon (guide), which wants to point the relationship out between the astrological indications, tones, smells, letters and colors. The musician finds therein the color of tones, the writer the toncharakter of letter etc. The Archeometre is to also point practical use out that the religions, arts and architecture a synthesis from different ranges to form. "Timaios" si "Critias " sau "Atlanticus".

                                  wikipedia

Nu avem desene scrieri dar la Sarmisegetusa exista originalul Discul de piatra Facind desenul dupa discul de la Sarmisegetusa pornind de la sageata care dupa unii indica nordul (fara a consulta siteuri de astronomie a rezultat un desen care se regaseste la Greci-ARCHEOMETRU- SCRISUL de pe desen nu prea pare a fi grecesc sau din greaca veche. Disc asezat in fata "altarului" Sageata in partea stinga <--- = 9 Luna Septembrie in care ziua este egala cu noaptea 12=12 ORE inceputul anului bisericesc sau poate ma insel. Un calendar ,ZODIAC sau HORO -SCOP care a pus bazele la ce este acum, mai tirziu dar cu alta palarie. O luna = patrat -fazele lunii (noua ne este mai usor deoarece stim mai multe referitor la astrologie) Cum obtii discul SOLAR? Unesti toate punctele la fel ca la ceas i ti da cam vreo 12 Pt . a obtine fazele lunii in timpul de atunci: Se ia un patrat se suprapune peste alt patrat,se obtine opt colturi bine inteles tot pe fondul unui disc- unind colturile intre ele ne da un simbol care se spune ca cineva l-ar fi visat eu as spune ca l-a vazut-si ne da fazele lunii cam vreo opt la numar.OCTAGONUL constructie care era predominanta la daci mai ales la acoperisuri. La triunghi vezi la Sarmisegetusa unghiul format intre stilpii inalti si cei mici de la altar sub forma de nai .Se ia un triunghi si se misca in jurul unei axe pe care Dacii o cunosteau AXA DE DE LA CERC=DIAMETRU .Dar asta cred ca nu intereseaza pe nimeni. Poate se gaseste cineva si ne spune si noua ce sistem de masurare aveau Dacii de au reusit sa faca discul,altarul si celelante constructii aflate pe teritoriul lor.In metri, inch,picioare ,cot sau aveau cel mai avansat sistem din lume

Revenind la ORE -ZEITATE? S HORES

[modifică] Alte informaţii

Toate cele şase fortăreţe - Sarmisegetusa, Blidaru, Piatra Roşie, Costeşti, Căpâlna şi Baniţa - care alcătuiau sistemul defensiv al lui Decebalus sunt protejate de UNESCO.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Bibliografie

  • Civilizaţia geto-dacilor, Liviu Mărghitan
  • Ulpia Traiana, Constantin Daicoviciu şi Hadrian Daicoviciu

[modifică] Legături externe

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu