Senryū
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Senryū (川柳, în traducere literară salcie pe malul râului) este o formă de poezie scurtă japoneză, cu o metrică similară cu un haiku, constând tot din 17 silabe. Dar, spre deosebire de haiku, care abordează cu seriozitate imagini din natură, senryū este adesea o descriere cinică, străbătută de un umor acid, a slăbiciunilor omeneşti. Un senryū nu trebuie să cuprindă un kigo, adică un cuvânt care indică anotimpul, aşa ca în haiku.
Numele acestui gen de poezie vine de la poetul de haiku Senryū Karai (柄井川柳, 1765-1838), a cărui culegere Ifūyanagidaru (誹風柳多留) a lansat genul, care a luat numele său. Iată un exemplu concludent din această culegere:
- かくれんぼ kakurenbo
- 三つ数えて mitsu kazoete
- 冬になる fuyu ni naru
- De-a ascunselea
- Numără până la trei
- Iarna a sosit
Sau, o creaţie originală românească:
- Fără ruşine,
- pădurile virgine
- îi primesc pe toţi
