Sigismund Thalberg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sigismund Thalberg (Geneva, 1812 - Napoli, 1871), pianist şi compozitor austriac.

Elev al lui Hummel, susţine de foarte tânăr numeroase recitaluri. Celebru pentru legatoul său şi inventator al unei tehnici reluate apoi de către mult mai celebrul său rival - Franz Liszt - ce consta în a face să cânte o melodie in registrul mediu, redată cu cele două degete mari, în paralel cântând cu celelalte degete acorduri, arpegii şi alte linii melodice, în registrele grav şi acut. Virtuozitatea sa i-a adus mulţi admiratori, dar era puţin apreciat de cunoscători ca Liszt sau Frédéric Chopin.

Creaţia lui cuprinde numeroase piese pentru pian solo (studii, capricii, fantezii pe teme de operă, sonate), un Concert pentru pian op.55, 54 de lieduri şi două opere (Florinda, 1851; Cristina di Svezia, 1865).