Tartessos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Tartessos (de asemenea Tartessus) era un oraş portuar pe coasta sudică a peninsulei Iberice, în Andaluzia de astăzi, în Spania, la gurile râului Guadalquivir. Tartessos datează cel puţin din anul 1 000 î.Hr., când fenicienii au intrat în contact cu oraşul existent. Tartessienii erau negustori, care ar putea fi descoperitorii drumului către Insulele Cositorului (Marea Britanie, sau mai exact Cornwall), sau cositorul s-ar fi putut afla în aluviunile propriului lor râu. Comerţul cu acest metal era foarte profitabil începând cu epoca bronzului, deoarece era necesar pentru producţia bronzului. Locuitorii Tartessosului au devenit parteneri comerciali importanţi ai fenicienilor, care au construit în apropiere un port propriu, Gades (astăzi Cádiz). Textele antice greceşti vorbesc despre un rege legendar al Tartessosului, Arganthonios, cunoscut pentru bogăţia sa în argint şi alte minerale. Conform acestor surse, el a trăit mult peste durata normală de viaţă a unui om, însă Arganthonios ar fi putut fi numele mai multor regi tartessieni sau a titlului lor, dând naştere legendei longevităţii unui singur om. Au fost descoperite diferite artefacte legate de cultura tartessiană, însă oraşul propriu-zis a rămas ascuns.

Cuprins

1 Civilizaţie pierdută
2 Legături mitice şi religioase
3 Vezi şi
4 Legături externe
5 Legături externe pentru posibile descoperiri

[modifică] Civilizaţie pierdută

În secolul al VI-lea î.Hr., Tartessos a dispărut relativ brusc din istorie. Romanii au numit largul golf Tartessius Sinus, deşi oraşul nu mai exista. O teorie susţine că oraşul a fost distrus de cartaginezi, care doreau să stăpânească rutele comerciale tartessiene. O altă teorie susţine că a fost refondat, în condiţii obscure la Carpia. Când călătorul Pausanias a vizitat Grecia în secolul al II-lea d.Hr. (Paus. Desc. 6.XIX.3), a văzut două camere de bronz într-unul din sanctuarele din Olimpia, despre care locuitorii din Elis afirmau că este bronz tartessian:

"Ei spun că Tartessus este un râu în ţara iberilor, scurgându-se în mare prin două guri, şi între aceste două guri se află un oraş cu acelaşi nume. Râul, care este cel mai mare din Iberia, a fost denumit ulterior Baetis, şi unii cred că Tartessus era vechiul nume al Carpiei, un oraş al iberilor".

Flavius Philostratus, Viaţa lui Apollonius din Tyana (cartea v.1) vorbeşte despre partea cea mai sudică a Hispaniei: "promontoriul Europei, cunoscut sub numele de Calpis, se întinde de la strâmtoare şi partea dreaptă pe o distanţă de şase sute de stadii, şi se termină în anticul oraş Gadeira."

Numele "Carpia" ar putea fi transmis în El Carpio, aflat la un cot al Guadalquivirului, însă originea numelui său a fost asociată cu cea mai veche clădire de acolo, un turn maur ridicat în 1325 de inginerul responsabil de alcázarul din Sevilia.

Locul unde se afla Tartessos s-a pierdut—îngropat sub terenurile mlăştinoase care au înlocuit fostul estuar în spatele dunelor, la gura de vărsare (unică) a Guadalquivir, unde delta râului a fost blocată treptat de nisip şi aluviuni. Zona este astăzi protejată, sub numele de Parque Nacional de Doñana. (vezi link)

[modifică] Legături mitice şi religioase

Unii consideră Tartessos ca sursa legendei Atlantidei. Asemănările dintre cele două societăţi legendare fac această legătură posibilă. Atât Atlantida, cât şi Tartessos sunt considerate a fi fost societăţi avansate care s-au prăbuşit când oraşele lor au fost pierdute sub valuri.

Unii entuziaşti tartessieni îl consideră contemporan Atlantidei, cu care ar fi avut legături comerciale.

În Biblie, cuvântul Tarşiş s-ar putea referi la Tartessos, deşi Tarsus din Turcia ar putea fi desemnat prin acest nume. Tarşiş, asemenea Tartessosului, e asociat cu mari bogăţii minerale.