Thoma Ionescu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Thoma Ionescu (*13 septembrie 1860, Ploieşti - †28 martie 1926, Bucureşti) a fost un medic chirurg şi anatomist român, profesor universitar, iniţiator al unor tehnici noi chirurgicale, întemeietorul şcolii româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică, membru de onoare al Academiei Române.
După absolvirea liceului "Sfântu Sava" din Bucureşti, Thoma Ionescu studiază medicina la Paris (1878-1885) şi în paralel ştiinţele juridice. În anii 1882-1885 lucrează ca extern, apoi în 1885-1890 ca intern al spitalelor din Paris. În 1890 devine Doctor în Medicină şi Chirurgie cu teza "Le côlon pelvien pendant la vie intrautérine" ("Colonul pelvin în timpul vieţii intrauterine"), lucrare premiată de Academia de Medicină din Paris. În acelaşi an primeşte Medalia se argint pentru chirurgie, ca laureat al spitalelor din Paris.
În perioada 1892-1895 lucrează ca profesor agregat de anatomie la Facultatea de Medicină din Paris. În 1985 este numit profesor de Anatomie Topografică şi de Clinică Chirurgicală la Facultatea de Medicină din Bucureşti, post în care va rămâne până la moartea sa în 1926. În perioadele 1906-1912, 1921-1922 şi 1925-1926 este Decan al facultăţii de medicină iar între 1912 şi 1915 Rector al Universităţii din Bucureşti.
Thoma Ionescu este întemeietorul şcolii româneşti de anatomie şi de chirurgie. A colaborat la redactarea marelui tratat de anatomie sub redacţia lui P.J. Poirier, aducând contribuţii la topografia etajului abdominal prin descrierea unor structuri anatomice care-i poartă numele. A dezvoltat şi pus la punct numeroase tehnici şi instrumente chirurgicale (vezi: "Eponime asociate"). În anul 1902, apare lucrarea "Le traitement chirurgical du cancer utérin" ("Tratamentul chirurgical al cancerului uterin"), în care Thoma Ionescu descrie histerectomia lărgită, operaţie radicală de extirpare a cancerului de col uterin, efectuată pe cale abdominală.
În anul 1919 îi apare lucrarea "La rachianesthésie générale" ("Rahianestezia generală"), prin care face cunoscută publicului medical noua metodă de rahianestezie la nivel cervical. În timpul unor vizite în Anglia şi America, în anii 1909-1910, a lansat "rachianestezia înaltă", utilizabilă şi la intervenţii chirurgicale efectuate pe toracele superior şi la gât, şi a făcut demonstraţii operatorii în clinici de renume. Thoma Ionescu a publicat numeroase articole despre rezecţia simpaticului cervical în tratamentul anginei pectorale (1897), asupra gastrectomiei totale în cancerul de stomac, a imaginat şi dezvoltat tehnici operatorii originale de trepanaţie, de nefropexie, splenectomie şi în cura radicală a herniilor. Thoma Ionescu a fondat periodicile "Archives des Sciences Médicales" (1896), "Revista de Chirurgie" (1897) şi Societatea Română de Chirurgie (1897). A fost membru al Academiei de Medicină din Paris, al Societăţii Internaţionale de Chirurgie şi membru de onoare (1925) al Academiei Române.
Şcoala sa de chirurgie a avut un rol important în formarea specialiştilor români, aducându-şi totodată contribuţia la îmbogăţirea patrimoiniului de tehnici chirurgicale şi de cunoştinţe privind anatomia topografică. Şi astăzi, în vestita clinică "Mayo" din Rochester (U.S.A.), se află bustul chirurgului român Thoma Ionescu.
[modifică] Eponime asociate
- "Acul Ionescu": ac pentru sutură totală cu fir de metal.
- "Cura Ionescu": procedeu de cură chirurgicală a anginei pectorale prin rezecţia totală a simpaticului cervical.
- "Depărtătorul Ionescu": depărtătot autostatic abdominal de care se pot fixa valve de diferite mărimi.
- "Operaţia Ionescu": histerectomie totală lărgită cu extirparea grupelor ganglionare limfatice, practicată pentru cura chirurgicală a cancerului de col uterin.
- "Rahianestezia înaltă Thoma Ionescu": rahianestezie în care substanţa anestezică este introdusă intrarahidian în regiunea cervicală înaltă sau suboccipital.
