Uniunea Naţională a Barourilor din România
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Uniunea Naţională a Barourilor din România - U.N.B.R. reprezintă asocierea tuturor barourilor din România, înfiinţate potrivit legilor privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. U.N.B.R. îşi are sediul în municipiul Bucureşti şi este succesoarea de drept a Uniunii Avocaţilor din România - U.A.R. care şi-a încetat existenţa la data de 26 iunie 2004, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Cuprins |
[modifică] Organele de conducere ale U.N.B.R.
[modifică] Congresul avocaţilor
- este constituit din delegaţi ai fiecărui barou şi din membrii Consiliului U.N.B.R.
[modifică] Consiliul U.N.B.R.
- este format din decanii barourilor şi reprezentanţii barourilor aleşi potrivit normei de reprezentare stabilite în statutul profesiei.
- in perioada 14 iunie 2003 - 14 iunie 2007, conducerea este asigurată de:
| Nume | Baroul | Calitatea |
|---|---|---|
| Av. Zamfirescu Călin-Andrei | Bucureşti | Preşedinte |
| Av. Florea Gheorghe | Bucureşti | Vicepreşedinte |
| Av. Haşotti Ionel | Constanţa | Vicepreşedinte |
| Av. Suciu Dorin | Sibiu | Vicepreşedinte |
- durata mandatului: 14 iunie 2003 - 14 iunie 2007
[modifică] Comisia permanentă a U.N.B.R.
- se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanţi ai Baroului Bucureşti, iar 10 membri sunt reprezentanţi ai celorlalte barouri din ţară. Preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. şi se includ în cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. În caz de încetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea înlocuitorului se face pe aceleaşi criterii şi înlocuitorul execută diferenţa de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. îndeplineşte funcţia de secretar al acesteia şi este desemnat prin vot de Comisia permanentă a U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. este şi preşedintele Comisiei permanente a U.N.B.R.
- membri:
| Nume | Baroul | Calitatea |
|---|---|---|
| Av. Zamfirescu Călin-Andrei | Bucureşti | Preşedinte |
| Av. Florea Gheorghe | Bucureşti | Vicepreşedinte |
| Av. Haşotti Ionel | Constanţa | Vicepreşedinte |
| Av. Suciu Dorin | Sibiu | Vicepreşedinte |
| Av. Bălănescu Alexandru | Mehedinţi | Consilier CP |
| Av. Diculescu-Şova Ana | Bucureşti | Consilier CP |
| Av. Giurcă Maria | Cluj | Consilier CP |
| Av. Hampu Ioan | Timiş | Consilier CP |
| Av. Iordănescu Cristian | Bucureşti | Consilier CP |
| Av. Lepedeanu Neculai | Mureş | Consilier CP |
| Av. Mogoş Ioan | Iaşi | Consilier CP |
| Av. Neagoe Mihail | Dolj | Consilier CP |
| Av. Popa Nicolae Vlad | Braşov | Consilier CP |
| Av. Popescu Ion | Giurgiu | Consilier CP |
| Av. Stănculescu Petre-Mircea | Bucureşti | Consilier CP |
- durata mandatului: 14 iunie 2003 - 14 iunie 2007
[modifică] Preşedintele U.N.B.R.
- este ales de catre Consiliul U.N.B.R., pentru un mandat de 4 ani, din cadrul membriilor săi. Pentru a accede la această funcţie, avocaţul trebuie să aibă o vechime mai mare de 10 ani în profesia de avocat.
- în acest moment, această funcţie este deţinută de Călin-Andrei Zamfirescu, membru al Baroului Bucureşti.
[modifică] Disputa dintre U.N.B.R. şi Baroul Constituţional
Scandalul între "barourile clasice" organizate în U.N.B.R şi "barourile lui Bota", cunoscute şi ca "barouri constituţionale", a început în anul 2002, când Judecătoria Deva a recunoscut personalitate juridică Asociaţiei de Binefacere "Bonis Potra" care avea trecut în Statutul său, printre alte obiecte de activitate, "şi înfiinţarea de barouri cu respectarea prevederilor Constituţiei României, a prevederilor pactelor şi convenţiilor internaţionale privitoare la drepturilor omului". După rămânerea definitivă a hotărârilor judecătoreşti a fost constituit "consiliul director" al Baroului Constituţional Român iar Bota Pompiliu s-a intitulat "decan", pentru ca, la 17.01.2003, să întocmească "Tabloul anual al avocaţilor Baroului Constituţional", în care erau înscrise 35 de persoane, 20 dintre acestea având conferit dreptul de a pune concluzii la tribunale şi curţi de apel, sediile profesionale fiind situate în Orăştie, Alba Iulia, Baia Mare, Timişoara, Timişoara, Reşiţa, Piatra Neamţ, Satu Mare, Negreşti Oaş, Turnu Severin, Petroşani şi Bucureşti.
[modifică] Practica neunitară a instanţelor judecătoreşti
Instanţele judecătoreşti din ţară nu au o practică unitară în aprecierea calităţii de „avocat” a membrilor Baroului Constituţional Român.
Se pot identifica trei tendinţe în practica instanţelor judecătoreşti:
- de acceptare şi permitere a membrilor "Baroului Constituţional" să acorde asistenţă şi reprezentare juridică;
- de a pune în vedere membrilor "Baroului Constituţional" să prezinte "dovezi cu privire la calitatea de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995" iar, în lipsa acestora, să nu le fie permis să acorde asistenţă şi reprezentare;
- de calificare a mandatul de reprezentare ca fiind dat unui neavocat şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 68 alin.4 din Codul de procedură civilă nu le este permis membrilor baroului menţionat să pună concluzii.
[modifică] Cadrul legal
- Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 113 din 06.03.2001 cu modificările ulterioare.
- Statutul profesiei de avocat, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 45 din 13.01.2005
[modifică] Bibliografie
- Punctul de vedere al Direcţiei Inspecţiei Generale din Ministerul Justiţiei, punct de vedere însuşit de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la verificarea legalităţii constituirii Baroului Constituţional în raport de dispoziţiile OG nr. 26/2000 şi Legea nr. 51/1995 si identificarea instanţelor la care avocaţii respectivi au pledat şi actele de reprezentare în baza cărora au făcut-o.
- Decizia nr. 233/2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) teza întâi şi ale art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 26 alin. 1 şi 2 şi ale art. 27 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare. Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 603 din 05/07/2004.
- Decizia nr. 234/2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) teza întâi şi ale art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 532 din 14/06/2004.
- Hotărârea CEDO din 12 octombrie 2004 asupra admisibilităţii cererii nr. 24057/03 prezentată de Pompiliu BOTA contra României.
