Vasile Gionea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vasile Gionea (n. 21 februarie 1914, com. Gârbovăţu de Jos, judeţul Mehedinţi; d. 1999) este un jurist român, care a fost ales ca deputat de Prahova în legislatura 1990-1992, pe listele partidului PNTCD. Între anii 1992-1995 a deţinut funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale a României.
[modifică] Biografie
Vasile Gionea s-a născut la data de 21 februarie 1914 în com. Gârbovăţu de Jos (judeţul Mehedinţi). A absolvit în anul 1936 cursurile Facultăţii de Drept, promovând în anul 1939 examenul de avocat definitiv, la care s-a clasificat pe primul loc dintre toţi candidaţii din ţară.
Între anii 1939-1942 a efectuat studii de doctorat în drept şi în ştiinţele economice la Facultatea de Drept din Cluj, pe care le-a promovat cu calificativul "Magna cum laudae", susţinând teza de doctorat cu titlul "Răspunderea civilă a liberului profesionist (medic, avocat, arhitect)". Între anii 1937-1953 a lucrat ca avocat pledant la Braşov, apoi a fost angajat prin concurs în postul de avocat al Băncii Naţionale a României, filiala Braşov. A fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc.
În anul 1942, a fost încadrat ca asistent la Catedra de politică socială a Academiei Comerciale din Braşov. În anul 1949 a fost arestat. Din anul 1952 deţine gradul didactic de conferenţiar la Academia Comercială Cluj-Braşov, şi din 1958 ca profesor. Propus de Consiliul universitar şi Senatul universitar, dar, refuzând să se înscrie în P.C.R., a fost infirmat din post, rămânând numai în calitate de consilier la Banca Naţională a României. Ulterior a fost numit ca profesor în cadrul Ministrului Construcţiilor Industriale. În anul 1989 a fost confirmat ca profesor universitar, fiind numit titularul Catedrei de Drept constituţional şi istoria dreptului.
În urma alegerilor parlamentare din 20 mai 1990, Vasile Gionea a fost ales ca deputat de Prahova, pe listele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNTCD). În calitate de deputat, a făcut parte din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor şi din Comisia de validare. A deţinut, de asemenea, şi funcţia de vicepreşedinte al Comisiei de redactare a noii Constituţii (1991). A demisionat din Parlamentul României la data de 8 iunie 1992, demisie acceptată prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.38/1992, fiind înlocuit de către Remus Opriş.
În anul 1992 a fost numit de către preşedintele României ca judecător şi ales ca primul preşedinte al Curţii Constituţionale a României, pentru un mandat de trei ani. A deţinut acest mandat de preşedinte până în anul 1995, când a expirat. În anul 1993, Academia Română l-a ales pe Vasile Gionea ca membru de onoare.
În anul 1993 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Vasile Gionea a decedat în anul 1999.
[modifică] Activitatea ştiinţifică şi publicistică
Ulterior a predat dreptul civil la Facultatea de Drept a Universităţii „Hyperion" din Bucureşti. A făcut parte din următoarele societăţi şi asociaţii ştiinţifice: membru în nouă comitete ale Asociaţiei Juriştilor din Italia, Franţa, Austria, Olanda, Belgia, Slovacia, Cehia etc.; membru al Academiei Tiberiene din Italia şi al Academiei de Ştiinţe din New York; membru emerit al Universităţii Pontz.
A participat la 35 congrese internaţionale (Mamaia, Sofia, Belgrad, Varşovia, Trieste, Viena, Berlin, Roma, Bruxelles, Amsterdam etc.), prezentând comunicări ştiinţifice, care au fost publicate în ţară şi în străinătate.
Vasile Gionea este autorul a 11 volume din domeniul dreptului civil, comercial, dreptului muncii, dreptului constituţional şi istoriei dreptului. Dintre acestea menţionăm următoarele:
- "Istoria dreptului românesc 1980- Vol.2: Partea 1" (Bucureşti, 1984) - în colaborare cu Barbu B. Berceanu, Maria Dvoracek, Dumitru Firoiu şi Alexandru Herlea;
- "Drept economic" (Bucureşti, 1988);
- "Studii de drept constituţional şi istoria dreptului", 3 vol. (Regia Autonomă "Monitorul Oficial", Bucureşti, 1993-1995);
- "Curs de drept civil: teoria obligaţiilor" (Ed. Fundaţia "România de Mâine", 1995);
- "Curs de drept constituţional" (Ed. Scaiul, 1996) - în colaborare cu Nicolae Pavel etc.
De asemenea, este autor de cărţi de beletristică, şi anume:
- un volum de portrete şi amintiri - "Oameni pentru care mi-a bătut inima : Portrete şi amintiri" (1990);
- 3 volume de nuvele istorice - "Momente istoriografice şi personalităţi de seamă ale neamului românesc" (Ed. Gândirea Românească, Bucureşti, 1990) - în colaborare cu Alexandru şi Victor Ioachimescu; "Întâmplări din alte vremuri" (1991); "Femei vestite din Antichitate şi din Evul Mediu" (Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1999);
- 3 romane – unul de un volum ("Dragostea lui Tristan şi a Izoldei" - 1990), două de câte două volume ("Paşi în deşert" - Ed. Gândirea Românească, 1991) şi unul, „Lungul drum al Golgotei", în cinci volume.
