Vaslui

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol trebuie pus în formatul standard.
Puteţi contribui la îmbunătăţirea conţinutului şi a formei sale.

Acest articol este scris parţial sau în întregime fără diacritice.
Puteţi da chiar dumneavoastră o mână de ajutor.

Acest articol se referă la oraşul Vaslui din judeţul Vaslui, România. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Vaslui (dezambiguizare).

Vaslui


stemă	amplasare

Amplasare

46°38′18″N, 27°43′45″E

Ţară

România

Judeţ

Vaslui

Atestare documentară

1435

Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])

70.267 (2002)

Suprafaţă

km²

Densitatea populaţiei

loc./km²

Altitudine

m n.m.

Localităţi
suburbane

{{{componenţă}}}

Primar

Victor Cristea

Sit web

ro Primăria

Poziţia oraşului în cadrul judeţului

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Vaslui]]

Harta administrativă a oraşului

Vaslui este reşedinţa judeţului Vaslui, Moldova, România, cu o populaţie de 70.267 locuitori. Este al doilea oraş după Bârlad în ceea ce priveşte dezvoltarea economică.

Cuprins

1 Aşezarea geografică
- 1.1 Căi de comunicaţie şi oraşe apropiate
- 1.2 Cum se ajunge la Vaslui
2 Relief
3 Istorie
4 Populatia
5 Personalitati
6 Monumente istorice si Obiective turistice
7 Sport
8 Mass-Media
9 Obiective turistice din imprejurimi
10 Bibliografie si Legaturi Externe

[modifică] Aşezarea geografică

Municipiul Vaslui este situat pe Valea Bârladului, în aria de confluenţă a râurilor Vasluieţ şi Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei şi Podişul Central Moldovenesc.
Din teritoriul administrativ al municipiului fac parte şi localităţile componente: Moara Grecilor, Gura Bustei, Brodoc si Rediu.
Altitudinea medie este de 110 m.
Latitudine 46.65° N, Longitudine 27.73° E

[modifică] Căi de comunicaţie şi oraşe apropiate

72 km N (Iaşi)
80 km V (Bacău)
51 km NE (Huşi)
61 km S (Bîrlad)
142 km V (Piatra-Neamţ)
171 km S (Galaţi)

[modifică] Cum se ajunge la Vaslui

Cu trenul, Vasluiul se află pe cea mai importantă rută de cale ferată ce leagă Bucureştiul de Iaşi.
Cu microbuzul/autobuzul, din mai multe oraşe ale ţării existând curse spre Vaslui, însă plecarea din Iaşi este cea mai indicată.
Cu maşina personală; Oraşul Vaslui este situat pe DN 24 la aproximativ 350 km de Bucureşti.
Legătura pe liniile aeriene se poate face prin aeroportul Iaşi, 72 km de la Vaslui

[modifică] Relief

Condiţii de relief, reprezentate prin terase de 10 – 20 m propice pentru construcţii, mărginite de valea mlăştinoasă de la confluenţa râurilor Bârlad, Vaslui şi Racova au construit o adevărată barieră naturală în faţa unor atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariţia oraşului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali şi sociali – istorici. Relieful este format din interfluvii despărţite de văi largi, însoţite de terase bine dezvoltate şi de versanţi cu intense intenţii geomorfologice, în special alunecări. Interfluviile, cu altitudine 350 – 400 m, au un aspect de platou (dealurile Morii, Chitoc şi Brodoc), având spinările teşite. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 – 80 m), medie (40 m) şi inferioară (10 – 20 m). Albiile sau şesurile Bârladului, Vasluiului şi Racovei, puternic colmatate, sunt alcătuite dintr-un lehm aluvionar nisipos şi înconjoară oraşul despărţindu-l de principalele localităţi suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari şi Viişoara.

[modifică] Hidrografia

Reprezentată prin ape subterane şi de suprafaţă ce nu satisfac cerinţele orasului.
Apele subterane sunt repartizate neuniform şi se caracterizează prin debite mici. Pânza de apă freatică este la 10 – 15 m.
În timpul verii şi iernii apele râurilor scad. Toate aceste fluctuaţii fac ca deficitul de apă, pentru oraş, să fie acoperit prin alimentarea din lacurile de acumulare din punctele Puşcaş şi Soleşti, respectiv Prut.

[modifică] Clima

Clima oraşului se încadrează în trăsăturile climei temperat – continentale cu regiuni de antestepă. Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 - 1998), pune în evidenţă următoarele: - temperatura medie anuală de 9,40, apropiindu-se de media pe ţară care este de 9,50; - trecerea de la anotimpul rece la cel cald şi invers se face brusc; - există mari diferenţe de temperatură între luna martie şi luna mai (12,50 – 13,20); - numărul mare de zile cu îngheţ (120), ca şi cel cu temperaturi superioare lui 300 (70); - în ultimii ani temperaturile minime şi maxime depăşesc chiar 350. Regimul eolian pune în evidenţă dominarea curenţilor din nord – nord vest şi sud – sud est. Aceasta are o influenţă directă asupra regimului precipitaţiilor care sunt sărace în perioada lunilor noiembrie – martie, când vânturile de est şi nord est au o frecvenţă mai mare, şi mai bogată în celelalte luni ale anului când frecvenţa vânturilor dinspre nord şi chiar sud vest creşte. Cantităţile mari de precipitaţii cad în perioada caldă a anului, cu maxime înregistrate în lunile mai şi iunie (media multianuală fiind de 80,79 mm). Stratul de zăpadă are o grosime ce variază între 12,2 – 33,6 cm.

[modifică] Vegetaţia

Este reprezentată prin păduri, păşuni şi fâneţe naturale. Pădurile ocupă o suprafaţă redusă (de aproximativ 8000 ha) în Vaslui. Sunt grupate în două masive principale: unul la Chitoc – Lipovat – Oprisita (cca. 6000 ha.) şi al doilea la Balteni – Marasesti (cca. 600 ha.). În trecut padurile ocupau o suprafata cu mult mai mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele ramase de la domnitorul Stefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” si „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desfiintati. Dintre arboretele întâlnite în padurile existente mentionam: fagul, stejarul, teiul, carpenul si alte esente. Pasunile si fânetele naturale Suprafata aproximativa de 1000 ha. si se gasesc situate pe vaile principale ale râurilor si pe versantii afectati de fenomenele geografice.

[modifică] Flora si Fauna

Flora si fauna sunt specifice zonei silvestre si de silvo-stepa, īn paduri si pe dealuri sunt raspāndite animale ce fac parte din fondul cinegetic, mistret, caprioare, vulpi, iepuri de cāmp.

[modifică] Istorie

Loc de popas şi adăpost pe drumul comercial dintre Halici şi Dunăre, care făcea legătura dintre cetăţile de pe ţărmul Mării Negre şi cele de la Marea Baltică, unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova, dar şi una din aşezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret. Târgul Vasluiului îşi afirmă importanţa atât pe tărâmul comercial, cât şi pe acela politic şi strategic.

Începând cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria târgurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel în secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.

Vaslui este atestat documentar din anul 1375, iar în anul 1470 a devenit reşedinţă domnească a lui Ştefan cel Mare; importanţa sa creşte considerabil din anul 1490, când Ştefan cel Mare îi acordă mari privilegii, reconstruieşte Curtea Domnească şi construieşte în amintirea bătăliei de la Podul Înalt, spre veşnică amintire, o frumoasă biserică. Un hrisov de la 1491 ilustrează preţuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el "târgul nostru", când domnitorul dăruieşte Vasluiului 17 sate. În pământul de margine au fost sădiţi atunci zece stejari şi un frasin, în trunchiurile cărora, mai tărziu, meşteri pricepuţi au încrustat însemnul Moldovei - capul de bour. După moartea marelui voievod, oraşul Vaslui decade. Curtea Domnească se ruinează, populaţia luptă pentru păstrarea privilegiilor. Tărgul Vasluiului rămâne o aşezare liniştită, peste care au trecut hoardele tătare şi turcii, distrusă şi apoi renăscută, nu la faima de odinioară de care amintesc documentele.

Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul şi pescuitul. Două scrisori către negustorii din Braşov, una datată 1641, alta 1650, amintesc despre mierea, ceara şi peştele ce erau la mare căutare în ţinutul de peste munţi. Oamenii acestor pământuri ale Moldovei, numai deal şi vale, au fost şi sunt şi astăzi, iscusiţi cioplitori în piatră, ţesători, fierari.

În 1939 abia, aşa cum apare entuziast într-o publicaţie a vremii, Gazeta Vasluiului, apare un început de industrie, prin construirea unei topitorii de cânepă.

Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat în anul 1968, cănd oraşul devine capitala judeţului Vaslui. În 10 ani populaţia creşte de la 19.820 la 45.000 de locuitori în 1978, astfel că în anul 1979, Vasluiul capătă statutul de minicipiu. Astăzi este un însemnat centru social-economic în această parte a Moldovei (industria constructoare de maşini - ventilatoare şi reductoare, şuruburi, industria chimică - fire poliesterice, industria materialelor de construcţii, lemnului, textilă şi a confecţiilor, alimentară etc).

Vasile Alecsandri îl face cunoscut în literatura românească prin foarte populara poezie Peneş Curcanul.

[modifică] Populatia

[modifică] Istoric

Cercetarile arheologice au demonstrat ca teritoriul orasului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, înca din comuna primitiva. Materialele descoperite atesta prezenta unei populatii stabile începând din neolitic pâna în epoca migratiilor. Popularea zonei în feudalism s-a facut în functie de conditiile istorice, precum si de terenurile agricole, sursele de apa si caile de comunicatie. Începând cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria târgurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel în secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului. Odata cu mutarea capitalei de la Suceava la Iasi, precum si cu aparitia vorniciei Tarii de Jos la Bârlad, Vasluiul a început sa decada, mentinându-se timp de trei secole în categoria târgurilor mici si mijlocii. Documentele istorice, marturiile unor calatori straini, catagrafiile evidentiaza mai multe perioade demografice.

[modifică] Evolutie

Prima perioada de înviorare demografica începe din secolul XV-lea si se încheie în secolul al XIX-lea, odata cu venirea din Galitia a unui numar mare de evrei. În aceasta perioada orasul Vaslui, fiind asezat la rascrucea unor importante drumuri comerciale si într-o regiune cu putine asezari urbane, a ajuns în scurt timp sa joace un rol important în viata sociala si politica a Moldovei. Pe lânga moldoveni se aseaza în Vaslui un numar însemnat de evrei, armeni, greci.
- - În perioada 1830 – 1899 sa fie înregistrati în catagrafii 3142 locuitori.

Prima perioada se încheie în jurul anului 1899, odata cu venirea unui numar mare de evrei, ajungând la 37 % din populatia târgului.

A doua perioada de dezvoltare demografica (1900 - 1930) corespunde avântului economiei, care se concretizeaza în aparitia micii industrii ce valorificau materialele prime locale. Primul recensamânt pe baze stiintifice s-a efectuat în anul 1912, când orasul numara 10.397 locuitori.
- - În anul 1930 numarul a crescut la 13.827 de locuitori.Perioada de înviorare a fost scurta, urmând un timp de 35 ani în care evolutia demografica este lenta, cu perioade de regres în timpul razboaielor mondiale.
  - În anul 1941 - 13.923 locuitori,
  - În anul 1948 - 11.827 locuitori,
  - În anul 1956 – 15.197 locuitori,
  - În anul 1966 – 17.591 locuitori.

A treia treapta în evolutia demografica începe odata cu anul 1968, prin aplicarea reformei administrativ – teritoriale când orasul Vaslui devine din nou capitala de judet.
- - În anul 1968 - 17.960 locuitori,
  - În anul 1970 - 22.825 locuitori,
  - În anul 1980 - 46.181 locuitori,
  - În anul 1990 - 74.615 locuitori,
  - În anul 1970 - 80.041 locuitori.

[modifică] Dinamica populatiei

În raport cu dinamica populatiei, miscarea naturala si în deosebi natalitatea pune în evidenta particularitatile demografice ale orasului Vaslui, înregistrându-se variatii foarte mari. În perioada 1890 – 1916 natalitatea variaza între 310 – 380 locuitori pe an, scade în timpul primului razboi mondial, la 223 în 1916 si se mentine scazuta pâna în 1920. O alta perioada redusa corespunde celui de al doilea razboi mondial (1941-1944), 200 de locuitori, criza demografica prelungita datorita secetei din anii 1945 – 1946. Daca ne referim la structura populatiei, dupa recensamântul de la 15 martie 1946, în orasul Vaslui românii reprezentau 99% din populatie, structura ce s-a mentinut în linii mari pâna astazi. Documentele existente atesta prezenta si altor etnii de-a lungul veacurilor. Astfel, în secolul al XV-lea sunt prezenti alohtonii. Misionarul catolic Marco Bandinius, mentiona la 1646, prezenta catolicilor unguri cu 20 de ani în urma, respectiv în 1626. Cu 300 de case la început, datorita atacurilor exercitate de polonezi, Bandinius gaseste numai 16 catolici unguri. Sunt pomeniti si cca. 400 de armeni. Prezenta lor în aceste locuri dateaza din 1418, când Alexandru cel Bun colonizeaza în Moldova 3000 armeni veniti din Polonia. Ocupatia principala a acestor etnii era comertul. Numarul lor începe sa scada dupa 1439, în urma invaziilor tatarilor si distrugerii orasului. O alta etnie, care s-a ocupat cu comertul, au fost evreii. Ei sunt mentionati în documente înca din anul 1525. în numar mic la început, a crescut considerabil dupa 1838, prin venirea masiva din Galitia. În perioada de înflorire a comertului (1869-1899), numarul evreilor a ajuns la 3742 locuitori. Lipovenii, veniti din Rusia, înainte de 1880, au ocupat locurile de la periferia orasului, ocupându-se pâna astazi cu gradinaritul. Rromii, o etnie la început, s-au stabilit la margine orasului în suburbiile Rediu si Brodoc su sunt urmasii vechilor robi mânastiresti si domnesti.

[modifică] Personalitati

Stefan Cel Mare - domnitor al Moldovei, Curtile Domnesti de la Vaslui, Biserica Domneasca, Podul Inalt
A.I.Cuza -fondatorul României moderne, domnul Principatelor Unite
Elena Cuza - cunoscută şi ca Elena Doamna, a fost soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza
Nicolae Milescu Spataru - una din personalităţile de seamă ale secolului al XVII-lea, cărturar, diplomat, teolog, istoric, geograf, etnograf, filolog, scriitor, memorialist mai ales, de circulaţie mondială
Constantin Turcanu "Penes Curcanul"
Constantin Prezan – a fost al doilea maresal al Romaniei, dupa Alexandru Averescu
Emil Racovita - biolog, academician
Constantin Tanase - actor, creatorul teatrului romanesc de revista
Valentin Silvestru - scriitor,initiatorul, organizatorul si de la editia a II-a pana la editia a VI-a, presedintele Festivalului International de Umor „Constantin Tanase” de la Vaslui
Gheorghe Mironescu - a fost prim-ministru al României de două ori. Prima dată în 1930, iar a doua oară în perioada 1930-1931.
Dumitru Bagdaser - medic, academician,a realizat una dintre primele operatii din lume in chirurgia sistemului nervos impreuna cu academicianul Clerexe.
Ştefan Ciubotăraşu - actor de comedie
Adrian Porumboiu - arbitru international de fotbal
Valentin Darie - actor de comedie - component al trupei Divertis
Corneliu Porumboiu - regizor şi scenarist român contemporan
Alexandra Nichita - pictorita, "micuta Picasso"

[modifică] Monumente istorice si Obiective turistice

Vedere panoramică asupra oraşului.

Palatul De Justitie Vaslui

Cetatea de pământ de la Vaslui - sec. XV Epoca Medievala
Biserica domneasca Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul(1490), ctitor Stefan cel Mare
Curtea Domnească, declarată rezervaţie arheologică, evidenţiată prin vestigiile curţii lui Ştefan cel Mare;
Biserica Sfântul Nicolae - 1943 - ctitori Regele Mihai I şi Maresal Ion Antonescu (conform pisaniei)
Palatul Justiţiei, azi Tribunalul Vaslui - sec XIX (cca 1891)
Casa Mavrocordat, monument de arhitectură în stil neoclasic edificat la începutul sec. XIX, având faţadele şi interioarele cu ornamentaţii în structură;
Casa Ghica, datând tot de la începutul secolului XIX , realizată în stil clasic;
Casa Sima - 1921
Spitalul Israelit - sf. sec. XIX - înc. sec. XX
Cimitirul evreiesc - sec. XVIII - XlX
Cimitirul Eroilor vasluieni din Războiul pentru Independenta si Primul Razboi Mondial - sec. XIX - XX
Gimnaziul "Mihail Kogălniceanu" - 1890-1893
Casa Dr. Teodoru - 1890
Casa Irina Luchian - 1901
Casa Madarjac - 1928
Muzeul Judeţean Ştefan cel Mare, cu secţii de arheologie şi istorie, etnografie şi artă populară , precum şi cu o secţie dedicată artistului Constantin Tănase, originar din acest oraş;
Statuia lui Ştefan cel Mare îl infăţişeaza pe gloriosul voievod cu o spadă în mână;
Statuia ecvestra a domnitorului Stefan cel Mare de la Podul Inalt
Mausoleul Peneş Curcanul, aflat în cimitirul oraşului, înălţat în cinstirea eroilor vasluieni cazuţi în luptele pentru independenţa ţării
Monumentul Independentei din Piata Palatului de Justitie;
Parcul Copou, o frumoasă grădina publică, în care aleea principală este bordată de busturile lui Kogalniceanu, Negri, Russo, Eminescu, Creanga
Piata Civica

[modifică] Sport

Stadionul Municipal

Fotbal
- FC Vaslui
Handbal
- H.C. Vaslui
Ju-Jitsu
- CS Alone Tiger
Taekwon-do
- CS Liga de Est Vaslui
Lupte libere
- CS Viitorul Vaslui
Şah
- CS Alone Tiger

[modifică] Mass-Media

Ziare şi reviste:

Televiziuni:
- Antena 1 Vaslui
- TV Vaslui
- Impact TV

Posturi de Radio locale:
- Radio Unison Vaslui
- Kiss FM
- Smile FM

[modifică] Obiective turistice din imprejurimi

Soleşti, localitate rurală, unde se află casa Rosetti - Solescu, monument de arhitectură în stilul conacelor moldoveneşti din secolul trecut;
Zăpodeni, localitate rurală, renumită prin ţesături tradiţionale pentru port şi pentru decorarea interioarelor;
Băcăuani - localitate rurală, unde se află statuia domnitorului Ştefan cel Mare de la Podul Înalt - loc de rezonanţă istorică - pe locul unde s-a desfăşurat bătălia de la Podul Înalt, la 10 ianuarie 1475.