Virgil Teodorescu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Virgil Teodorescu (n. 15 iunie 1909, Cobadin/judeţul Constanţa - d. 24 iunie 1987, Bucureşti), poet, prozator şi eseist român, reprezentant al mişcării literare de avangardă. A semnat cu pseudonimul Virgil Theodorescu.
A urmat Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1929. Debutul literar are loc în 1928 în paginile revistei Bilete de papagal, editată de Tudor Arghezi. În 1932 editează la Constanţa revista de avangardă Liceu, împreună cu Taşcu Gheorghiu şi Mircea Pavelescu, iar în anii '40 se alătură celui de-al doilea val suprarealist. Pe lângă poezie în limba română şi franceză, scrie şi un poem în "leopardă", care aminteşte de letrismul lui Isidore Isou şi căruia îi dă o "traducere" nu lipsită de virtuţi poetice. Poezia din primele sale volume face dovada unui suprarealism destul de apropiat de contururile lui originare, lăsând să se întrevadă totodată şi influenţa lui Paul Éluard, din a cărui lirică a tradus după război.
[modifică] Opere selective din perioada interbelică şi pînă în 1947
Poezii, poeme în proză
- Poem în leopardă, cu stilamancii de D. Trost şi un glosar, manuscris, 1940
- Diamantul conduce mâinile, (1940), în colaborare cu D. Trost, manuscris, 1940
- Blănurile oceanelor, cu două reproduceri de W. Paalen, Colecţia suprarealistă, 1945
- Butelia de Leyda, cu 4 lovaje după un brevet de Paul Păun, Colecţia suprarealistă, 1945
- Au lobe du sel (La lobul sării), Colecţia Infra-Noir, 1947
- La provocation (Provocarea), Colecţia Infra-Noir, 1947
[modifică] Proză şi eseu
- Critica mizeriei, în colaborare cu Paul Păun, Colecţia suprarealistă, 1945
- Spectrul longevităţii. 122 de cadavre, Colecţia suprarealistă, 1946
- L'Infra-Noir (Infra-Negrul), în colaborare cu Gherasim Luca, Paul Păun şi D. Trost, Colecţia Surréalisme, 1947
- Éloge de Malombre (Elogiul Malombrei), în colaborare cu Gherasim Luca, Paul Păun şi D. Trost, Colecţia Surréalisme, 1947
