Zupan
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Żupanul (pronunţat jupan) era o haină bărbătească lungă, adeseori viu colorată, purtată de membrii şleahtei, (nobilii polonezi) din Regatul Poloniei iar mai apoi din Uniunea statală polono-lituaniană. Numele venea din italienescul "giuppa", care la rândul lui era împrumutat din arabă. Se pare că prima menţionare scrisă a unui żupan este făcută în 1393, dar a devenit un obiect de îmbrăcminte specific şleahtic doar pe la mijlocul secolului al XVI-lea. Żupanul era o robă lungă, deseori deschisă în faţă, cu mâneci lungi şi cu un rând de nasturi decorativi guzy, iar, de prin ultimul sfert al secolului al XVI-lea, având şi guler cu blană. Croiala acestui obiect de îmbrăcăminte nu s-a schimbat prea mult de-a lungul anilor, singurele variaţii fiind cele ale formei şi dimensiunilor gulerului sau a materialului din care era confecţionat. La început, żupanul era făcut din postav (ţesătură groasă din lână), căptuşit cu blană şi încins cu o centură de care era agăţată sabia. Cu timpul, s-au folosit ţesături mai subţiri, żupanul fiind purtat pe sub bekiesza, delia, kontusz, ferezja, szuba, şi burka, iar centura a devenit un obiect ornamental viu colorat.
Żupanul era de obicei folosit ca obiect de îmbrăcăminte pe sub armură, putând fi considerat un veston militar, în special dacă vorbim despre versiunea croită pentru cavalerişti, żupanik. Pe la sfârşitul secolului al XVII-lea, żupan a fost purtat pe sub kontusz, aceste două obiecte de îmbrăcăminte devenind costumul naţional polonez până la mijlocul secolului al XIX-lea.
Żupanul era confecţionat din felurite ţesături, şi a început să fie purtat nu numai de şleahtici, dar şi de membrii altor clase sociale. Magnaţii purtau żupane confecţionate din cele mai scumpe ţesături ce se găseau la vremea respectivă, importate din Persia, de obicei de culoare purpurie, iar mai apoi confecţionate din mătase (brocart şi damasc), totul împodobit cu nasturi din aur şi cu blănuri scumpe. Şleahticii bogaţi îi imitau pe magnaţi, folosind zupane din mătase sau pânză de in, în vreme ce şleahticii mărunţi foloseau zupane confecţionate din ţesături de lână albă (vara) sau gri (iarna).
În secolul al XVIII-lea, zupanul era confecţionat dintr-o ţesătură mult mai subţire, cu mâneci lungi şi largi, în vreme ce căptuşeala era confecţionată din pânză ieftină (in sau bumbac). Împreună cu kontuszul, centura din pânză colorată şi pantalonii asortaţi a reprezentat costumul naţional polonez pânăla sfârşitul secolului al XIX-lea.
[modifică] Vezi şi:
- kontusz
- sukmana
- zupa
