Pisa
Di Wikipedia, l'enciclopedìa lìbbira.
Pisa è na cità dâ Tuscana di circa 100.000 abbitanti, capulocu di l'omònima pruvincia.
Ìndici |
[cancia] Giografìa
Pisa s'attrova a deci chilòmitri di lu mari Tirrenu, a circa 300 chilòmitri a nord di Roma e a 80 a ovest di Firenzi. Comu pi Firenzi, lu ciumi Arnu puru passa pi Pisa pi jittàrisi ntô mari Tirrenu. Situata nta na chianura, è circundata di muntagni chi arrìvanu a tanticchia cchiossai di 1000 metri.
[cancia] Storia
Funnata dî rumani, si sviluppau ntô mediuevu. Di st'èbbica sunnu li monumenta dâ chiazza dû campu, canusciuti nta tuttu lu munnu ancora oi, comu la turri, la cattiddrali, e lu battisteru.
Repùbbrica marinara, cu Venezia, Genova e Amalfi agghicau a sò màssimu di gloria grazzî ô cummerciu cu la riva sud dû meditirraniu.
A picca a picca, Pisa canuscìu un periudu di decadenza, causatu di la mpurtanza criscenti a livellu pulìticu, geogràficu e culturali di la vicina Firenzi.
[cancia] Oi
Oi Pisa è na cità di mpurtanza culturali nutèvuli. È lu seggiu di la Scola Normali Supiriuri, e di l'Università di Pisa, di unni hannu nisciutu littirati e scienziati di fama ntirnazziunali.
[cancia] Pisani famusi
Ntâ storia di Pisa, assai hannu statu li pirsuni famusi chi hannu lu liami cu Pisa. Assai hannu nasciutu a Pisa. Àutri hannu studiatu a Pisa, o Pisa era la so' cità d'adozzioni. Ricurdamu pirciò: Leonardu Fibonacci, Giunta Pisanu, Nicola Pisanu, Galileu Galilei, Ulissi Dini.