Alegeri în România
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| România |
 Acest articol face parte din seria: |
|
|
|
Politica altor ţări • Portal Politică |
Alegerile generale din România au loc la fiecare patru ani, când se aleg membrii Parlamentului din Camera Deputaţilor şi Senat. Mandatul acestora durează patru ani. În acelaşi timp au loc alegerile pentru Consiliul Judeţean şi Consiliul Municipal.
Candidaţii, aleşi printr-un sistem de liste proporţionale, sunt în competiţie pentru unul din cele 345 de locuri din Camera Deputaţilor (un deputat la 70.000 locuitori) şi 140 în Senat (un senator la 160.000 locuitori). Odată cu referendumul constituţional din perioada 18-19 octombrie 2003 s-a pus şi problema introducerii votului uninominal, însă Comisia Electorală a respins propunerile pentru introducerea acestei proceduri în februarie 2004. Conform aceluiaşi referendum alegerile prezidenţiale au fost decalate, astfel că durata unui mandat de preşedinte este acum de cinci ani, spre deosebire de cel al unui parlamentar, care este limitată la patru ani.
Cuprins |
[modifică] Desfăşurare
Înainte de începerea fiecărui mandat parlamentar trebuie să aibă loc alegeri generale. De vreme ce durata unui mandat parlamentar este de patru ani, alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Cei patru ani încep de la prima întrunire a Parlamentului, la convocarea preşedintelui. Data alegerilor se află la discreţia prim-ministrului.
Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, chiar când nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au totuşi dreptul la câte un loc de deputat, putând fi reprezentate de o singură organizaţie.
Din 1990 încoace toate alegerile generale s-au ţinut duminica: o dată în mai, o dată în septembrie şi de două ori în noiembrie.
Pragul electoral al partidelor este de 5 % din voturi. În 2004, numărul de mandate va scădea cu 5 %, datorită scăderii numărului de locuitori. Comisia electorală a stabilit durata campaniei electorale la 30 de zile.
[modifică] Eligibilitate
Oricine este cetăţean român, are domiciliul stabil în România şi a împlinit până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaţilor sau respectiv 33 de ani pentru Senat, poate deveni membru al Parlamentului României. Excepţie fac debilii şi alienaţii mintali puşi sub interdicţie precum şi persoanele condamnate care prin hotărâre judecătorească definitivă şi-au pierdut drepturile electorale. Cetăţenii români din străinătate sunt şi ei eligibili.
[modifică] Sistem
Se foloseşte un sistem de reprezentare proporţională. De exemplu, un partid cu 20 % din voturi la nivel naţional va primi 20 % din locurile din Parlament. Totuşi, in urma redistribuirii voturilor acordate partidelor care nu trec de pragul electoral, numărul de mandate acordate partidelor parlamentare poate deveni mai mare decât scorul electoral obţinut. În cazul în care un partid deţine majoritatea absolută, acesta îşi numeşte propriul cabinet. În cazul în care nici un partid nu întruneşte jumătate din numărul total de voturi, de obicei se formează un guvern de coaliţie, astfel încât partidele din coaliţie să aibă împreună mai mult de jumătate din numărul de parlamentari. Este posibil însă şi ca partidul cu cele mai multe locuri în parlament să formeze un guvern minoritar.
[modifică] Societate
Ca în orice societate democratică, preferinţele de vot ale electoratului se pot schimba în decursul timpului. La alegerile trecute de obicei a existat un partid care a obţinut o victorie clară. Partidul Social Democrat a obţinut trei astfel de victorii, în 1990, 1992 şi respectiv 2000, întrerupt fiind de Convenţia Democrată Română în 1996. Ultimele alegeri au fost cîştigate de PD ALIANTA PNL, preşedintele ROMANIEI fiind TRAIAN BASESCU.
[modifică] După alegeri
Urnele se închid la ora 22, iar numărătoarea voturilor începe în majoritatea circumscipţiilor imediat. Rezultatele preliminare sunt anunţate la ora 23, iar cele finale la ora 3. Când numărătoarea voturilor se încheie, prima reacţie oficială guvernamentală vine de la prim-ministrul în exerciţiu. Acesta îşi păstrează funcţia, dacă este susţinut de majoritatea membrilor din noul parlament, sau demisionează, dacă partidul său a pierdut majoritatea.
Cel mai mare partid care nu participă la guvernare devine Opoziţia Oficială. Partidele mici şi fără locuri în guvern sunt considerate în mod colectiv drept opoziţie.
De la Biroul Electoral Central s-a comunicat că în 2000 prezenţa la vot a fost de 65,31 % (11.559.458). Au fost validate în total 10.839.424 voturi şi anulate 706.761 voturi.
[modifică] În prezent
În urma alegerilor de la 28 noiembrie 2004, Uniunea Naţională PSD + PUR a obţinut, la alegerile pentru Camera Deputaţilor, 36,8% din voturi, urmată de Alianţa D.A., cu 31,48% din voturi, Partidul România Mare, cu 12,99% şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), cu 6,19% din voturile valabil exprimate. Procentele rezultate în urma centralizării voturilor pentru Senat au fost similare. Cu toate acestea, în urma victoriei repurtate în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale de Traian Băsescu, s-a format o nouă coaliţie de guvernare, constituită din componentele Alianţei D.A., respectiv Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat, din UDMR şi din Partidul Umanist Român, care în cursul anului 2005 şi-a schimabt denumirea în Partidul Conservator.
Partidul Social Democrat şi Partidul România Mare au rămas în opoziţie.
[modifică] Rezultatul alegerilor începând cu 1990
| Alegeri | Dată | Preşedinte | Prim-ministru | Partid | Reprezentare în Parlament |
| Alegeri generale în România, 1990 | 20 mai 1990 | Ion Iliescu | Petre Roman Theodor Stolojan |
FDSN | 28,5% |
| Alegeri generale în România, 1992 | 27 septembrie 1992 | Ion Iliescu | Nicolae Văcăroiu | PDSR | 34% |
| Alegeri generale în România, 1996 | 3 noiembrie 1996 | Emil Constantinescu | Victor Ciorbea Radu Vasile Mugur Isărescu |
CDR | 30,7% |
| Alegeri generale în România, 2000 | 26 noiembrie, 2000 | Ion Iliescu | Adrian Năstase | PSD | 36,6% |
| Alegeri legislative şi prezidenţiale, 2004 | 28 noiembrie, 2004 | Traian Băsescu | Călin Popescu Tăriceanu | Alianţa DA PNL-PD - Dreptate şi Adevăr |
[modifică] Urmatoarele alegeri
Conform legislaţiei actuale. Notă: Pot interveni modificări în caz de alegeri anticipate.
| Felul | Anul |
| Alegeri legislative în România, 2008 Alegeri locale în România, 2008 |
2008 |
| Alegeri prezidenţiale în România, 2009 | 2009 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
