Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Amidă - Wikipedia

Amidă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Amidele sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici în care grupa -OH din carboxilul acidului este înlocuită de grupa amino (-NH2).

Formula generală a amidelor este: \begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&NH_2\ \end{matrix}

Cuprins

[modifică] Nomenclatură

Amidele se denumesc folosind cuvântul „amidă“, urmat de numele acidului organic din care provine.

[modifică] Clasificare

[modifică] După natura radicalului

[modifică] Alifatici

\begin{matrix}H-&C=O\\&|\qquad\\&NH_2\ \end{matrix}, amida acidului formic (formamidă);

\begin{matrix}CH_3-&C=O\\&|\qquad\\&NH_2\ \end{matrix}, amida acidului acetic (acetamidă);

\begin{matrix}CH_3-CH_2-&C=O\\&|\qquad\\&NH_2\ \end{matrix}, amida acidului propionic (propionamidă).

[modifică] Aromatici

\begin{matrix}\underbrace{C_6H_5}-&C=O\\&|\qquad\\&NH_2\ \end{matrix}, amida acidului benzenic (benzenamidă), unde acolada reprezintă un nucleu benzenic.

[modifică] După numărul grupelor funcţionale

[modifică] Monoamide

Cele prezentate anterior sunt toate monoamide.

[modifică] Poliamide

\begin{matrix}O=C-&C=O\\\qquad |&|\qquad\\\ H_2N&NH_2\ \end{matrix}, oxalamida;

\begin{matrix}O=C&-\underbrace{C_6H_4}-&C=O\\\qquad |&&|\qquad\\\ H_2N&&NH_2\ \end{matrix}, tereftalamida, unde acolada reprezintă un nucleu benzenic.

[modifică] Metode de preparare

[modifică] Reacţia acizilor organici cu amoniac

\begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&OH\ \end{matrix}\ +\ NH_3 \longrightarrow \begin{matrix}R-&C=O\qquad\\&|\qquad\qquad\\&O^-N^+H_4\ \end{matrix}\longrightarrow \begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&NH_2\ \end{matrix}\ +\ H_2O, cea de-a doua reacţie având loc la căldură

[modifică] Reacţia clorurilor acide cu amoniac

\begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&Cl\quad\ \end{matrix}\ +\ NH_3 \longrightarrow \begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&NH_2\ \end{matrix}\ +\ HCl

[modifică] Reacţia anhidridelor acide cu amoniac

\begin{matrix}R-&C=O\\&\setminus\ \\&O\\&/\quad\\R-&C=O \end{matrix}\ +\ NH_3\longrightarrow \begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&NH_2\ \end{matrix}\ +\ \begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&OH\ \end{matrix}

[modifică] Reacţia esterilor cu amoniac

\begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&O-R'\ \end{matrix}\ +\ NH_3 \longrightarrow \begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&NH_2\ \end{matrix}\ +\ R'-OH

[modifică] Hidroliza parţială a nitrililor

R-C\equiv N\ +\ H_2O \longrightarrow \begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&NH_2\ \end{matrix}

[modifică] Proprietăţi fizice

Toate amidele sunt substanţe solide şi cristalizate, excepţie făcând doar formamida. Au puncte de topire ridicate. Amidele inferioare sunt solubile în H2O, cele superioare în solvenţi organici.

[modifică] Proprietăţi chimice

[modifică] Reacţia de hidroliză

Fiind derivaţi funcţionali ai acizilor organici, cea mai importantă proprietate chimică este hidroliza.

\begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&NH_2\ \end{matrix}\ +\ H_2O \longrightarrow \begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&OH\ \end{matrix}\ +\ NH_3

[modifică] Reacţia de deshidratare

\begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&NH_2\ \end{matrix}\longrightarrow R-C\equiv N\ +\ H_2O

[modifică] Reacţia de reducere (adiţie de H2)

Reducerea amidelor

[modifică] Reacţia de oxidare degradativă

Această reacţie are loc având hipobromit de sodiu ca un reactant.

\begin{matrix}R-&C=O\\&|\qquad\\&NH_2\ \end{matrix}\ +\ 2\ NaBrO\longrightarrow R-NH_2\ +\ CO_2\ +\ NaBr

[modifică] Reprezentanţi

Cea mai importantă amidă este ureea (diamida acidului carbonic).

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu