Anihilare
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Anihilarea este definită ca o "distrugere totală" a unui obiect. Cuvânt în sine provine din latinescul nihil (nimic). Prin traducere literala, este procesul în care un obiect este nimicit.
Termenul este folosit in domeniul fizicii pentru a desemna procesul in care o particulă subatomică intră în coliziune cu antiparticula sa (imagine). Din moment ce energia şi impulsul (cantitatea de mişcare) trebuie conservate, particulele nu sunt de fapt "nimicite", ci transformate in alte particule.
Pe parcursul unei anihilări care implică puţină energie, producerea de fotoni este preferată, dat fiind că aceste particule nu au masă in repaus. Dar, anihilările care implică înaltă energie, o gamă variată de particule grele pot fi create.
[modifică] Exemple de anihilări
Când un electron de energie joasă se anihilează cu un pozitron de energie joasă, tot ce poate rezulta sunt doi fotoni (raze gamma), fiindcă energia nu este suficientă pentru a se produce particule mai grele. Dar, în cazul în care una sau ambele particule poartă energie cinetică multă, diverse alte particule se pot forma. Reprezentarea simbolică a acestei anihilări este: