Articol hotărât

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

În gramatică, articolul hotărât (sau definit) este un articol care însoţeşte un substantiv, adjectiv sau mai rar alte părţi de vorbire şi a cărui funcţie este de a arăta că acel cuvânt denumeşte un obiect, concept etc. cunoscut de vorbitor sau individualizat dintr-o mulţime de obiecte similare.

Nu toate limbile folosesc articolul hotărât, de exemplu acesta lipseşte în limbile rusă, latină, japoneză, tamil, etc. Limbile care au articole hotărâte pot să difere între ele semnificativ în modul de folosire.

[modifică] În limba română

Articolul hotărât în limba română se distinge de cel din celelalte limbi romanice prin faptul că se ataşează la sfârşitul cuvintelor pe care le determină, poziţie în care se numeşte enclitic. Această caracteristică este comună limbilor din uniunea lingvistică balcanică din care mai fac parte printre altele limbile bulgară, albaneză, macedoneană şi în parte limba greacă.

Forma articolului hotărât nu este unică, ea depinde de genul substantivului determinat şi chiar pentru fiecare gen poate avea diferite forme. Tabelul de mai jos cuprinde numai substantive masculine la singular nominativ şi demonstrează această variabilitate.

Nearticulat	Cu articol hotărât
om	omul
codru	codrul
frate	fratele
tată	tatăl
popă	popa

Articolul hotărât îşi schimbă forma în funcţie de numărul şi cazul substantivului determinat. Astfel avem:

	Singular	Plural
Nominativ, acuzativ	băiatul	băieţii
Genitiv, dativ	băiatului	băieţilor
Vocativ	băiete	băieţilor

[modifică] Etimologie

	Singular	Plural	Singular	Plural
	Masculin		Feminin
Nominativ Acuzativ	latină illum → rom. lu → l	latină illi → rom. l'i → i	latină illa → rom. euă → eau → a	latină illea → rom. le
Genitiv Dativ	latină illui → rom. lui	latină illorum → rom. lor	latină illaei → rom. ei	latină illorum → rom. lor

[modifică] În alte limbi romanice

În limbile romanice articolul hotărât provine în general din forme ale demonstrativului latinesc ille. Cu excepţia limbii române articolul hotărât este un cuvânt separat şi se pune înaintea cuvântul determinat. Astfel, de exemplu, în limba franceză are la singular forma le pentru substantive masculine, la pentru cele feminine şi les pentru ambele genuri la plural.

[modifică] Uniunea lingvistică balcanică

Cu excepţia limbii grece articolul hotărât din limbile uniunii lingvistice balcanice se plasează la sfârşitul cuvântului determinat. Astfel de exemplu în limba macedoneană drvo (copac) devine după ataşarea articolului hotărât drvoto (copacul), iar în limba bulgară acelaşi exemplu devine durvo - durvoto.

[modifică] În alte limbi

Limba engleză: articolul hotărât este the plasat înaintea cuvântului determinat: the boy (băiatul). Dacă acest cuvânt este în plus determinat de un pronume personal atunci articolul hotărât dispare: my boy (băiatul meu). Etimologic, articolul the provine din þe în engleza mijlocie, care la rândul său derivă din unirea articolelor se (masculin), seo (feminin) şi þæt (neutru) din engleza veche.

În limba artificială románico există două tipuri de articol hotărât, cel obişnuit şi unul care determină substantivele ce numesc o clasă de obiecte: la puero es bela (copilul este frumos) şi il puero es bela (orice copil este frumos, copiii în general sunt frumoşi).

Atât în greaca veche cât şi în cea modernă articolul hotărât se foloseşte şi pentru substantivele proprii: ὁ Ἰησοῦς (ho Iēsoûs - "Iisusul"). Când substantivul este determinat de un adjectiv, articolul se plasează (opţional) atât înaintea adjectivului cât şi înaintea substantivului: ὁ πατὴρ ὁ ἀγαθός (ho patēr ho agathós - "tatăl bunul").

În limbile portugheză, italiană, germană şi catalană se foloseşte în anumite situaţii (de exemplu în vorbirea familiară) articolul hotărât împreună cu substantivele proprii.