Camerun

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Republica Camerun este o republică unitară din Africa centrală. Se mărgineşte cu Nigeria, Ciad, Republica Centrafricană, Republica Congo, Gabon, Guineea Ecuatorială şi Golful Guineei. Iniţial o colonie germană, a fost împărţită după primul război mondial între francezi şi britanici. În 1960, Camerunul francez a devenit o republică independentă, unindu-se cu partea sudică a Camerunului britanic în 1961 pentru a forma Republica Federală a Camerunului. A fost redenumită Republica Unită a Camerunului în 1972, şi Republica Camerun în 1984. Faţă de alte state africane, Camerunul se bucură de o relativă stabilitate politică şi socială, permiţând dezvoltarea agriculturii, drumurilor şi căilor ferate, precum şi a unei puternice industrii petroliere. În ciuda unor reforme politice, puterea rămâne totuşi în mâinile unei oligarhii etnice.

Cuprins 1 Istorie 2 Politică 3 Împărţirea administrativă 4 Geografie 4.1 Regiuni naturale 4.2 Ape 4.3 Resurse naturale 5 Economie 6 Demografie 7 Cultură

[modifică] Istorie

Articol principal: Istoria Camerunului

Primii locuitori ai Camerunului au fost pigmeii Baka. Ei au fost aproape în totalitate înlocuiţi şi absorbiţi de triburile Bantu în timpul migraţiilor Bantu.

Primul contact cu europenii a avut loc în secolul al 16-lea cu portughezii, dar aceştia nu s-au stabilit în regiune. Portughezii au dat totuşi viitoarei ţări numele pe care urma să-l poarte. Exporatorii pe râul Sanaga au observat abundenţa crevetelor, dând regiunii numele de camarão, cuvântul portughez pentru crevetă. Primele aşezări coloniale au apărut la sfârşitul anilor 1870, când Imperiul German devenea o putere europeană importantă. După înfrângerea Germaniei în primul război mondial, Camerun a fost împărţit sub mandatul Ligii naţiunilor între Camerounul francez şi Cameroons-urile britanice în 1919.

În 1960, Camerunul francez şi-a declarat independenţa, devenind republica Camerun. În 1961 i s-a alăturat partea sudică a Camerunului britanic. Restul Camerunului britanic a fost încorporat în Nigeria. Noul guvern de coaliţie a fost condus de Ahmadou Ahidjo care a anihilat grupurile rebele rămase dinainte de câştigarea independenţei.

Ahidjo s-a retras în 1982 şi a fost înlocuit de actualul preşedinte, Paul Biya. Acesta a câştigat numeroase alegeri, deşi s-au semnalat unele neregularităţi în cadrul acestora.

[modifică] Politică

Articol principal: Politica Camerunului

Preşedintele Camerunului deţine puterea executivă în cadrul guvernului. Această prevedere face parte din amendamentele aduse în 1996 constituţiei, care au fost iniţial scrise în 1972. Preşedintele deţine o gamă largă de puteri, pe care le poate exercita fără consultarea parlamentului. Camerun este un membru al Commonwealth.

Parlamentul este format din 180 de delegaţi şi se întruneşte de trei ori pe an. Principala atribuţie a sa este de a emite legi, dar rareori a blocat sau schimbat vreo lege.

Puterea judecătorească e subordonată Ministerului de Justiţie. Curtea Supremă poate revizui constituţionalitatea unei legi, la cererea preşedintelui.

[modifică] Împărţirea administrativă

Articol principal: Împărţirea administrativă a Camerunului

Camerunul e împărţit în 10 provincii:

• Provincia Adamawa (Adamaoua)
• Provincia Centrală(Centre Province) (Centre)
• Provincia Est (East Province)(Est)
• Provincia Nordul extrem (Extreme North Province) (Extreme-Nord)
• Provincia Littoral(Littoral Province) (Littoral)
• Provincia Nord (North Province) (Nord)
• Provincia Nordvest (Northwest Province) (Nord-Ouest)
• Provincia Vest (West Province) (Ouest)
• Provincia Sud (South Province) (Sud)
• Provincia Sudvest (Southwest Province) (Sud-Ouest)

[modifică] Geografie

Articol principal: Geografia Camerunului Localizare: Africa de Vest, cu deschidere la Golful Biafra, între Guineea ecuatorială şi Nigeria

Coordonate geografice: 6° N 12° E

Suprafaţa:
Total: 475 440 km²
Uscat: 469 440 km²
Apă: 6 000 km²

Camerunul poate fi împărţit în cinci zone geografice. Acestea sunt deosebite de caracteristici diferite legate de relief, climă şi vegetaţie.

[modifică] Regiuni naturale

Câmpia de coastă a Camerunului se întinde pe 15–80 km în interior de la Golful Guineii (Oceanul Atlantic) până la marginea unui platou. Muntele Camerun ajunge însă în zona de vest până aproape de mare. Regiunea de coastă, extrem de călduroasă şi de umedă, include câteva dintre cele mai umede locuri de pe planetă. Spre exemplu, Debuncha, la baza Muntelui Camerun, înregistrează precipitaţii anuale de 10 000 mm. Câmpia este puternic împădurită.

Platoul sudic jos, ridicându-se din câmpia de coastă, este dominat de păduri tropicale şi are o altitudine medie de 450-600 m. Este mai puţin umed decât coasta.

În Camerunul de vest se află un lanţ neregulat de munţi, dealuri şi platouri care ajung de la Muntele Camerun până în apropiere de lacul Ciad, în vârful nordic al ţării. Această regiune se bucură de un climat plăcut, şi conţine câteva din cele mai feritle soluri ale ţării, mai ales în zona Muntelui Camerun.

Din platoul împădurit se ridică către nord dealurile ierboase şi accidentate Adamaoua (Adamawa). Întinzându-se peste Camerun din zona muntoasă vestică, Adamaoua formează o barieră între sud şi nord. Altitudinea medie este de 1 035 m, iar climatul este relativ plăcut.

Câmpia de savană din nord cuprinde teritoriul de la marginea dealurilor Adamaoua la Lacul Ciad. Vegetaţia caracteristică e formată din tufişuri şi ierburi. Precipitaţiile sunt puţine, iar temperaturile ridicate.

[modifică] Ape

Ţara are patru suprafeţe de drenare. În sud râurile principale, Wouri, Sanaga, Nyong şi Ntem-—curh spre sud-vest sau spre vest direct în Golful Guineii. Râurile Dja şi Kadei, se varsă spre sud-est, în râul Congo. În nordul Camerunului, râul Benoué (Benue) curge la nord şi vest, vărsându-se în cele din urmă în Niger, în timp ce Logone curge spre nord în Lacul Ciad.

Doar o parte a Lacului Ciad aparţine Camerunului. Restul aparţine Ciadului, Nigeriei şi Nigerului. Suprafaţa lacului variază în funcţie de precipitaţiile de sezon.

[modifică] Resurse naturale

În general, resursele naturale ale Camerunului sunt mai degrabă potrivite agriculturii şi industriei forestiere decât industriei. Solurile şi climatul din sud încurajează cultivarea extensivă a culturilor de cacao, cafea şi banane. În nord, condiţiile naturale favorizează culturile de bumbac şi arahide. Pădurea tropicală dinspre sud are mari rezerve de cherestea, dar accesul este limitat.

Râurile din sud sunt presărate cu cascade, dar aceste locuri oferă oportunităţi pentru construcţia de hidrocentrale. Estuarul râului Wouri este un port natural pentru principalul oraş al ţării, Douala. În nord, râul Benoué e navigabil sezonier de la Garoua până la graniţa cu Nigeria.

Pe platofrma continentală se găsesc petrol şi gaze naturale, iar în sud, în apropiere de coastă, se găseşte minereu de fier. Camerunul de nord are mari depozite de bauxită şi calcar.

Vezi şi Lista oraşelor din Camerun.

Tiko, Provincia Sudvest

[modifică] Economie

Articol principal: Economia Camerunului

Timp de un sfert de secol după obţinerea independenţei, Camerunul a fost una dintre cele mai prospere ţări din Africa. Scăderea preţului mărfurilor pentru principalele produse de export — petrol, cacao, cafea şi bumbac — la mijlocul anilor '80 împreună cu o monedă supraevaluată şi cu um management economic defectuos au dus la o recesiune de un deceniu. PIB pe cap de locuitor a scâzut cu peste 60% între 1986 şi 1994. Deficitele fiscale şi de cont curent au crescut, la fel şi datoria externă. Cu toate acestea, datorită resurselor sale de petrol şi condiţiilor agricole favorabile, Camerun are în continuare una dintre cele mai ăuternice economii din Africa subsahariană.

În ciuda unei urbanizări accelerate, cea mai importantă activitate economică în Camerun rămâne agricultura de subzistenţă, care antrenează practic întreaga populaţie rurală.

[modifică] Demografie

Articol principal: Demografia Camerunului

Profilul demografic al Camerunului este format de circa 250 de grupuri etnice distincte, care ar putea fi clasificate în cinci mari grupuri regional-culturale:

• dealurile de vest (Semi-Bantu), incluzând aici grupurile Bamileke, Bamun (sau Bamoun), şi numeroase grupuri Tikar mai mici în nord-vest (est. 38% din totalul populaţiei);
• popoarele din pădurea tropicală de coastă, incluzând Bassa, Duala (sau Douala), şi multe alte grupuri mai mici în sud-vest (12%);
• popoarele din pădurea tropicală de sud, incluzând Beti-Pahuin, Bulu (un subgrup al Beti-Pahuin), Fang (un subgrup al Beti-Pahuin), Maka-Njem, şi pigmeii Baka (18%);
• popoarele predominant islamice din regiunile nordice semi-aride (Sahel) şi podişul central, incluzând Fulani (sau Peuhl în franceză) (14%); şi
• "Kirdi", popoare ne-islamice sau recent islamizate din deşertul de nord şi podişul central (18%).

[modifică] Cultură

Articol principal: Cultura Camerunului

Triburile Kirdi şi Matakam din munţii de vest produc ceramică deosebită. Măştile triburilor Bali, care reprezintă capete de elefanţi, sunt utilizate în ceremonii pentru morţi, iar statuetele triburilor Bamileke reprezintă figuri umane şi animale. Poporul Tikar este cunoscut pentru pipele lor frumos decorate, tribul Ngoutou pentru măştile cu două feţe iar tribul Bamum pentru măştile zâmbitoare.

L'Institut Français d'Afrique Noire (Institutul francez al Africii negre) are o bibliotecă la Douala care este specializată în sociologia, etnologia şi istoria Africii. Printre cele câteva muzee, muzeele Diamare şi Maroua au colecţii antropologice legate de poporul sudanez iar Muzeul Camerunului din Douala are exponate din preistorie şi istorie naturală.

Între organizaţiile culturale se numără Asociaţia Culturală Cameruneză, Societatea Culturală Cameruneză şi Centrul Lingvistic şi Cultural Federal. Există de asemenea numerose asociaţii ale femeilor, tinerilor şi asociaţii sportive.

Între sărbătorile mobile se numără: Creştine: Vinerea Mare, Duminica Paştelui, şi Lunea Paştelui Musulmane: 'Id al-Fitr şi 'Id al-Adha

Sărbători

Date	Numele în română
1 ianuarie	Anul Nou
11 februarie	Ziua naţională a tineretului
1 mai	Ziua muncii
20 mai	Ziua naţională
15 august	Fecioara Maria
25 decembrie	Crăciun

	Subiecte Camerun --- Camerunezi --- Limbile franceză şi engleză
	Apărare  •  Aşezări  •  Capitala  •  Climă  •  Conducători  •  Cultură  •  Demografie  •   •  Economie  •  Educaţie  •  Faună  •  Floră  •  Geografie  •  Hidrografie  •  Istorie  •  Oraşe  •  Politică  •   •  Sănătate  •  Sport  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  •