Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Togo - Wikipedia

Togo

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

République Togolaise
Steagul Republicii Togoleze
Stema Republicii Togoleze
Steag Stemă
Deviză: Travail, Liberté, Patrie
(Muncă, Libertate, Patrie)
Imn naţional: Salut à toi, pays de nos aïeux

Localizarea Republicii Togoleze

Capitală Lomé
Oraş principal Lomé
Limba oficială Franceza
Sistem politic dictatorial
 - Preşedinte Faure Gnassingbé
 - Prim ministru Koffi Sama
Independenţă faţă de Franţa
27 aprilie 1960 
Suprafaţă  
 - Total 56.785 km² km² (Locul 122º)
 - Apa (%) 4,2%
Populaţie  
 - {{{an}}} 5.018.502 loc. (Locul 106º)
 - Densitate 88/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º)
PIB {{{PIB_PPC_an}}}
 - Total $ ()
 - Per capita $
Monedă Francul (CFA)
Fus orar UTC
Zi naţională {{{Zi-naţională}}}
Domeniu Internet .tg
Prefix telefonic ++228

Republica Togoleză este o ţară în Africa de Vest, având ca vecini pe Ghana la vest, Benin la est şi Burkina Faso la nord. În sud are o mică coastă la Golful Guineea, unde se află capitala Lomé.

Harta politică a Republicii Togoleze (Togo). Harta conţine însemnate şi oraşele importante.
Harta politică a Republicii Togoleze (Togo). Harta conţine însemnate şi oraşele importante.

Cuprins

[modifică] Istorie

Articol principal: Istoria Republicii Togoleze

[modifică] Explorări în Evul Mediu

Regiunea de coastă a fost explorată prima dată de către portughezi între secolele XV - XVI. Din această epocă încep misiunile catolice auxiliare iar din secolul al XVIII-lea cultul protestant îşi fac simţită prezenţa în peisajul spiritual din estul Africii.

La fel ca în marea majoritate a continentului negru la acea dată, comerţul de sclavi este una dintre cele mai profitabile afaceri în zonă.

[modifică] Colonie

În 1860 se stabilesc aici marseillezi dar Convenţia de la Berlin din 1855 împarte această parte a Africii între cele trei mari puteri coloniale: Franţa, Marea Britanie şi Germania. Aceştia au stăpânit până în 1918 când celalţi doi colonizatori, Marea Britanie şi Germania, oferă ţara francezilor cu titul de daune de război.

[modifică] Independenţa

Colonia Franceză, a devenit Republica Togo in anul 1960. Primul preşedinte a fost Sylvanus Olympio (1901-1963) care şi-a început mandatul imediat după câştigarea independenţei. Când a refuzat să lase 626 de veterani togolezi în armata franceză, aceştia l-au îndepărtat de la conducere în mod militar în 13 ianuarie 1963 fiind ucis a doua zi.

[modifică] Istoria preşedinţilor

Nicolas Grunitzky (1913-1969) a fost instalat ca şi preşedinte în 1963, urmând ca după 4 ani să fie înlăturat în urma unei lovituri de stat militare. Grunitzky părăseşte ţara şi moare într-un accident de maşină în Coasta de Fildeş.

Următorul preşedinte, Generalul Gnassingbe Eyadéma instalat ca şi conducător militar in anul 1967, a fost cel mai longeviv politician al Africii aflat în această poziţie. Acesta a fost aproape învins în alegerile din 1998 de Gilchrist Olympio, fiul lui Sylvanus Oylympio. Eyadèma este reales în 2003 după modificarea constituţiei togoleze în vederea îndepărtării limitelor mandatelor prezidenţiale. Generalul a decedat în 5 februarie 2005.

[modifică] Statul în prezent

Atenţie! Această parte conţine evenimente în curs de desfăşurare care pot să se schimbe de la o zi la alta.

Conform constituţiei, la conducerea statului i-a urmat fiul său, Faure Eyadéma urmând astfel o tradiţie de dictatură familială. Se ştie că Faure nu a fost prezent la anunţul făcut de conducătorul parlamentului prin care îi revenea funcţia supremă fiind plecat din ţară. Oraşele togleze sunt asaltate de diferite organizaţii internaţionale a drepturilor omului. Din moment ce majoritatea ajutoarelor bilaterale şi multilaterale către Togo sunt îngheţate, Uniunea Europeană, a iniţiat un plan de dezvoltare şi ajutorare a Republicii Togleze la sfârşitul anului 2004.

[modifică] Politică

Articol principal: Politica republicii togoleze

[modifică] Date generale

Tranziţia republicii spre democraţie este stagnantă. Instituţiile sale democratice sunt foarte fragile. Preşedintele Gnassingbé Eyadéma a condus republica Togo sub sistemul partidului unic pentru aproape 25 din cei 37 de ani în funcţie. A fost figura dominantă şi a controlat forţele de securitate.

Sistemul judiciar este modelat după cel francez. Din motive administrative, Togo este divizat în trei zeci de prefecturi fiecare având numit câte un prefect.

[modifică] Guvenare

  • Denumirea statului
    • forma lungă convenţională: Republica Togoleză
    • forma scurtă convenţională: Togo
    • forma lungă locală: Republique Togolaise
    • forma scurtă locală: nici una
    • nume anterior: Togoland-ul Francez
  • Ziua naţională
    • Ziua independenţei 27 aprilie (1960)
  • Formă de guvernământ
    • Republică - tranziţie spre guvernare pluripartid
  • Constituţie
    • Constituţie pluripartid aprobată de Înaltul Consiliu al Republcii în 1 iunie 1992 şi adoptată prin referendum public în 27 septembrie 1992

[modifică] Conducere

  • Şeful statului: Preşedintele Faure EYADEMA (din 5 februarie 2005)
  • Şeful guvernului: Primul ministru Eugene Koffi ADOBOLI (din mai 1999)
  • Cabinet: Consiliul de miniştri numit de preşedinte şi de primul ministru
  • Alegeri: Preşedintele este ales prin vot popular pentru cinci ani; ultimele alegeri au avut loc în 2003 (pentru următoarele se preconizează anul 2008).
  • Rezultate în ultimele alegeri: Gnassingbé EYADÉMA a fost reales preşedinte; rezultate: Gnassingbé EYADÉMA 52.13%, Gilchrist OLYMPIO 34.12%, alţii 13.75%. Gnassingbé Eyadéma a decedat în 5 februarie 2005 fiind urmat conform constituţiei de fiul său.

[modifică] Subdiviziuni

Articol principal: Regiunile Republicii Togoleze

Republica este divizată în cinci regiuni administrative: regiunea maritimă, regiunea de platou, regiunea centrală, regiunea Kara şi regiunea Savanelor plus capitala Lomé. Aceste regiuni sunt la rândul lor divizate în treizeci de prefecturi.

[modifică] Geografie

Articol principal: Geografia Republicii Togoleze

Republica Togoleză este o ţară africană cu o suprafaţă de 56 785 km². Lungimea sa este 600 km şi lăţimea poate varia de la 50 la 150 km. Ţara are o lungime a frontierelor de 1700 km cu Burkina Faso, Ghana şi Benin şi 50 km de coastă cu ieşire la Golful Guineea. De notat este faptul că eroziunea este foarte importantă; de exemplu în şase ani apa a avansat cu 140 de metri. Altitudinea maximă este în muntele Agou cu o culme de 984 m.

[modifică] Demografie

Articol principal: Demografia republicii togoleze

Populaţia de peste cinci milioane de persoane este formată din două zeci şi unu de grupuri etnice. Cele mai importante sunt Ewe în sud şi Kabye în nord. Acestea şi-au format chiar şi propriile dialecte ale limbii franceze. Grupurile etnice de pe coastă, în special Ewe (aproape 21 % din populaţie), constituie masa care ocupă serviciile publice, profesionale şi de comerţ în special datorită infrastructurii cu care a fost înzestrat sudul de către colonişti. Kabye (12 % din populaţie) locuieşte în zone mărginaşe şi o mare parte au emigrat în sud pentru a-şi găsi slujbe. Sensul lor istoric a avut loc în forţele armate şi legale pe care continuă să le domine.

[modifică] Populaţia

Grafic al evoluţiei demografice a populaţiei Republicii Togo. Pe axa Y, numărul de locuitori în mii
Grafic al evoluţiei demografice a populaţiei Republicii Togo. Pe axa Y, numărul de locuitori în mii
  • 5 018 502 locuitori

notă: Estimările pentru această ţară iau în considerare efectele mortalităţii cauzate de SIDA; aceasta poate rezulta într-o speranţă de viaţă mai scăzută, rate de mortalitate şi morbiditate crescute, populaţie scăzută. (estimat oficial iulie 2000)

  • 5 556 812 locuitori

notă: (estimat 2004)

notă: În acest articol demografic vom folosi datele estimării din 2000

[modifică] Structura vârstelor

  • 0-14 ani: 46% (bărbaţi 1,161,610; femei 1,153,877)
  • 15-64 ani: 51% (bărbaţi 1,254,437; femei 1,327,306)
  • 65 ani şi peste: 3% (bărbaţi 53,101; femei 68,171)

[modifică] Sporul natural

  • Rata de creştere : 2.7%
  • Rata naşterilor: 38.02 naşteri/1,000 locuitori
  • Rata mortalităţii: 11.18 decese/1,000 locuitori
  • Rata mortalităţii infantile: 71.55 decese/1,000 naşteri vii
  • Rata migraţiei: 0.16 migranţi/1,000 locuitori

[modifică] Structura pe sexe

  • femei: 49,3%
  • bărbaţi: 50,7%
  • la naştere: 1.03 bărbaţi/femeie
  • sub 15 ani: 1.01 bărbaţi)/femeie
  • între 15-64 ani: 0.95 bărbaţi/femeie
  • 65 ani şi peste: 0.78 bărbaţi/femeie
  • populaţia totală: 0.97 bărbaţi/femeie

[modifică] Structura pe religii

  • credinţe populare 70%
  • creştini 20%
  • musulmani 10%

[modifică] Structura pe limba maternă

  • Franceza (limba oficială şi limba de negoţ)
  • Ewe şi Gen (două limbi importante în Africa de sud)
  • Kabye şi Dagoma (două limbi importante în nord)

[modifică] Alte date

  • Alfabetism
    • la vârsta de 15 ani se cunoaşte scrisul şi cititul
    • populaţia totală: 51.7%
    • bărbaţi: 67%
    • femei: 37% (estimativ 1995)
  • Grupuri etnice
    • Africani nativi (37 de triburi; cele mai mari şi mai importante: Ewe, Mina/Gen şi Kabre) 99%
    • European şi Sirian-Libanez mai puţin de 1%

[modifică] Cultură

Articol principal: Cultura republicii togoleze

În Togo, sunt trei limbi curent folosite: franceza care este limba oficială şi două dialecte Ewe şi Kabye. Vezi de asemenea: francofon.

Există diferenţe religioase mari între locuitori. Se pot observa creştini, musulmani şi cei care păstrează religia tradiţională. Creştinismul a pătruns în aproximativ 25 % din populaţie.

Sărbători naţionale şi religioase
Ziua Denumirea Note
1 ianuarie Anul Nou
13 ianuarie Ziua Eliberării Naţionale
24 ianuarie Ziua Eliberării Economice
27 aprilie Ziua Independenţei Sărbătoare naţională
1 mai Ziua Internaţională a Muncii
21 iunie Ziua Martirilor din Togo
23 septembrie Agresiunea teroriştilor
25 decembrie Crăciunul Naşterea lui Isus Cristos

[modifică] Sărbători locale

Aceste sărbători nu sunt la nivel naţional ci doar local.

  • Ianuarie :
Kamaka : sărbătoare tradiţională Tem d'Assoli,
  • Februarie :
Tislim-Lifoni Oboudam : sărbătoarea secerişului la Kéran,
  • Martie :
Gadao : sărbătoarea secerişului la Tem de Tchaoudjo,
  • Aprile :
Kurubi : sărbătoare religioasă a tinerelor fete din l'Oti,
  • Iulie :
Evala : sărbătoare de iniţiere: luptă în ţara Kabyè,
  • August :
Akpema : sărbătoare de iniţiere a tinerelor fete în Kabyè,
Dzawuwu-Za : sărbătoarea secerişului în Ewé,
Hogbeza : sărbătoare tradiţională a grupului Ewé din Yoto,
Sintou-Djandjaagou : sărbătoare istorică a Nawdeba şi Lamba din Doufelgou,
Ayiza : sărbătoarea fasolei în Zio,
Odon-Tsu : sărbătoarea secerişului în l'Ogou,
Kilikpo : sărbătoarea secerişului în Tchamba,
Guingélé : sărbătoare tradiţională în Kaboli.
  • Septembrie :
Agbogbo-Za : sărbătoarea diasporei Ewé la Notsè,
D'pontr : sărbătoarea secerişului la Bassar,
Adzinuku-za : sărbătoarea secerişului la Vogan,
Epe-Ekpe : sărbătoarea noului an Guen la Aného,
  • Noiembrie :
Sinkaring : sărbătoare de iniţiere a grupului Kabyè de la Binah,
  • Decembrie :
Habye : sărbătoare religioasă a grupului Kabyè de la Kozah (sărbătorită o dată la cinci ani),
Ovazu : sărbătoarea secerişului în ţara Akposso-Akébou,
Tingban-Pab : sărbătoarea secerişului Moba din Tône.

[modifică] Vedeţi de asemenea

  • Comunicaţii în Togo
  • Transporturi în Togo
  • Forţe militare în Togo
  • Relaţiile internaţionale ale republicii Togo
  • Lista oraşelor din Togo
  • Lista fostelor colonii germane

[modifică] Legături externe


Togo --- Togolezi --- Limba franceză

Apărare  •  Aşezări  •  Capitala  •  Climă  •  Conducători  •  Cultură  •  Demografie  • 
 •  Economie  •  Educaţie  •  Floră  •  Faună  •  Geografie  •  Hidrografie  •  Istorie  •  Oraşe  •  Politică  • 
 •  Sănătate  •  Sport  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  • 


Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu