Comitatul Alba de Jos
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Reşedinţă | Aiud | ||||
Populaţie (1910) | 221.618 loc (217.859 etniile majoritare, 3.759 alţii) | ||||
Naţionalităţi | • români - 171.483 (77,38 %) • maghiari - 39.107 (17,65 %) • germani - 7.269 (3.28%) |
||||
Suprafaţă | 3.646 km² | ||||
Densitatea populaţiei | 60 loc./km² | ||||
Alba de Jos, în limba maghiară, Alsó-Fehér, a fost numele unuia din comitatele Ungariei din perioada regatul ungar, 1876 - 1918. Teritoriul său de atunci se găseşte integral în vestul teritoriului României. Capitala comitatului era oraşul Aiud, numit Nagyenyed în maghiară.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Comitatul Alba de Jos era vecin cu următoarele comitate ale Regatului Ungariei: Hunedoara (Hunyad), Turda-Arieş (Torda-Aranyos), Târnava Mică (Kis-Küküllő), Târnava Mare (Nagy-Küküllő) şi Sibiu (Szeben). Râurile Mureş şi Târnava treceau prin comitat. Suprafaţa comitatului în 1910 era de 3.646 km2, incluzând suprafeţele de apă.
[modifică] Istorie
Comitatul Alba de Jos a fost format atunci când Comitatul Alba a fost divizat în timpul Evului Mediu târziu. Cealaltă jumătate a sa, denumită Alba de Sus (Felső-Fehér în maghiară), constând mai ales din enclave a saşilor şi secuilor, a existat până în 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată, iar Comitatul Alba de Jos a fost modificat, în timp ce Comitatul Alba de Sus a fost în întregime eliminat şi asimilat altor comitate înconjurătoare. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Teritoriul Comitatului Alba de Jos se regăseşte azi în judeţele Alba, Sibiu şi Mureş.
[modifică] Demografie
În 1910, populaţia comitatului era de 221.618 people dintre care 217.859 (98.31 %) alcătuiau cele trei grupuri majoritare după cum urmează:
- Români -- 171.483
- Maghiari -- 39.107
- Germani -- 7.269
În timp ce majoritatea covârşitoare a românilor locuia în sate, majoritatea maghiarilor locuia în oraşele comitatului (Alba Iulia, Aiud, Abrud, Ocna Sibiului, etc.), respectiv în districtele Marosújvár şi Nagyenyed.
[modifică] Subdiviziuni
La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Alba de Jos erau următoarele:
Districte (járás, în maghiară) | |
---|---|
District | Capitală |
Alvinc | Alvinc --- Vinţu de Jos |
Balázsfalva | Balázsfalva --- Blaj |
Kisenyed | Vízakna --- Ocna Sibiului |
Magyarigen | Magyarigen --- Ighiu |
Marosújvár | Marosújvár --- Ocna Mureş |
Nagyenyed | Nagyenyed --- Aiud |
Tövis | Tövis --- Teiuş |
Verespatak | Verespatak --- Roşia Montană |
Districte urbane (rendezett tanácsú város în maghiară) | |
Abrudbánya --- Abrud | |
Gyulafehérvár --- Alba Iulia | |
Nagyenyed --- Aiud | |
Vízakna --- Ocna Sibiului |
Comitate istorice ale Regatului Ungariei (1876-1918) | ||
---|---|---|
Abaúj-Torna · Alba de Jos · Arad · Árva · Bács-Bodrog · Baranya · Bars · Bichiş · Bereg · Bistriţa-Năsăud · Bihor · Borsod · Braşov · Caraş-Severin · Cenad · Ciuc · Cluj · Csongrád · Esztergom · Fejér · Făgăraş · Gömör-Kishont · Győr · Hajdú · Heves · Hont · Hunedoara · Jász-Nagykun-Szolnok · Komárom · Liptó · Maramureş · Mureş-Turda · Moson · Nógrád · Nyitra · Pest-Pilis-Solt-Kiskun · Pojon · Şaroş · Somogy · Sopron · Szabolcs · Sătmar · Sibiu · Szepes · Sălaj · Solnoc-Dăbâca · Târnava Mare · Târnava Mică · Timiş · Tolna · Trei Scaune · Torontal · Trencsén · Turóc · Turda-Arieş · Odorhei · Ugocsa · Ung · Vas · Vesprem · Zala · Zemplén · Zólyom |