Coroană murală
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Coroană murală este termenul contemporan heraldic, provenit din latină, corona muralis. Iniţial, în Roma antică, era efectiv un obiect, o coroană de aur sau un cerc de aur încercând să sugereze zidurile unui oraş fortificat cucerit, care era conferită soldatului care urca primul zidul unuia dintre oraşele sau fortăreţele cucerite de armata romană, plasând stindardul de luptă al acesteia în punctul cel mai înalt.
Termenul heraldic este şi singurul folosit astăzi. Este o reprezentare simbolică a unui zid de apărare al unui oraş întărit care conţine un număr (de obicei impar, dar poate fi şi par, sau jumătăţi) de turnuri fortificate de apărare a zidului. Cu cât numărul de turnuri este mai mare, cu atât importanţa oraşului respectiv era mai mare. De asemenea, se poate interpreta că numărul turnurilor este întotdeauna mai mare (de obicei de circa 1,5 până la de două ori mai mare) decât numărul celor care se văd, datorită reprezentării plane a unei structuri spaţiale, zidul de apărare al unei cetăţi, al unui oraş fortificat sau fort militar.
În vremurile moderne, coroanele murale au fost adesea folosite ca simboluri alternative ale coroanelor regale pe steme sau steaguri. Spre exemplu, stema celei de-a doua Republici Spaniole avea o coroană murală spre deosebire de cea a Regatului Spaniei care avea ca simbol o coroană regală.
[modifică] Vezi şi
- Coroană navală
- Coroană de iarbă
- Coroană civică
- Cunună de lauri
