Malta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Repubblika ta' Malta


Steag	Stemă

Deviză: Virtute et Constantia

Imn naţional: L-Innu Malti

Capitală Valletta
35°48′N 14°28′E

Oraş principal Birkirkara

Limba oficială Malteza, Engleza

Sistem politic

republică

- Preşedinte Edward Fenech Adami

- Prim-ministru Lawrence Gonzi

Independenţă faţă de Regatul Unit
21 septembrie 1964

Suprafaţă

- Total 316 km² km² (locul 185º)

Populaţie

- {{{an}}} 402 668 loc. (locul 165º)

- Densitate 1 274/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º)

PIB {{{PIB_PPC_an}}}

- Total $7.574 miliarde $ (locul 144º)

- Per capita $19,302 $

Monedă

liră (MTL)

({{{Monedă-ISO}}})

Fus orar UTC/UTC+1

Zi naţională {{{Zi-naţională}}}

Domeniu Internet

.mt

Prefix telefonic ++356

Republica Malta este o ţară insulară în Europa de sud. Consistând dintr-un arhipeleag în centrul Mării Mediterane, chiar la sud de Italia, aceste insule amplasate strategic, au fost conduse şi cucerite de diferite puteri pe parcursul secolelor.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul istoria Malteivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Ordinul cavaleresc maltez, a fost alungat în 1798 din Malta prin Napoléon după aproape 270 de ani de domnie, urmând ca acesta să formeze în continuare în Roma (în Via Condotti 68) cel mai mic stat din lume (cunoscut sub numele de Stareţia din Malta).

Malta a devenit independentă de Marea Britanie la 21 septembrie 1964, iar de la 1 mai 2004 este membră a Uniunii Europene.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul politica Malteivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Alegătorii micii insule mediteraneene arată o divizare politică cum nu se mai găseşte altundeva. Conservatorii naţionalişti şi socialiştii se luptă pentru putere, ambii ar putea construi o circumscripţie stabilă. De aceea în Malta diferenţa de voturi a fost foarte mică. Preşedintele Edward Fenech Adami a sperat de exemplu la o votare cu 57 % pentru Referendumul UE, şi a numit aceasta marea majoritate.

Statutul de membru de partid este moştenit din generaţie în generaţie în Malta.

Pe 12 martie 2003, deci la patru zile de la referendumul pentru extinderea Uniunii Europene au avut loc în Malta alegeri parlamentare. După modelul referendumului, maltezii au ales conservatorii naţionali (PN) pentru 51,79 % din locurile din parlament şi Partidul Muncii (MLP) pentru 47,51 % din locurile din Parlament (MLP). Al treilea partid, Alternattiva Demokratika (AD) a primit 0,68 % din voturile exprimate şi deci nici un loc în Parlament.

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul geografia Malteivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Statul maltez se împarte în trei insule: Malta (ca. 246 km²), Gozo (ca. 67 km²) şi Comino (ca. 3 km²). Insula principală, Malta, este formată din cinci judeţe, Gozo şi Comino formand împreună un al şaselea. Există şi o a patra insulă, nelocuită, Filfla (0,06 km²).

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vedeţi articolul demografia Malteivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Malta numără cca. 385.000 locuitori, pe o suprafaţă redusă, rezultând astfel o densitate a populaţiei ridicată, de 1249 locuitori pe kilometrul pătrat. Astfel, Malta este ţara cu cea mai mare densitate din Europa şi a treia ţară ca densitate din lume. 94 % din populaţie locuieşte în mediul urban.

Datorită cuceririlor siciliene, populaţia malteză aparţine grupei romanice. 1,8% din locuitorii Maltei sunt de o altă naţionalitate decat cea malteză. Limbile oficiale sunt malteza şi engleza, dar şi italiana este foarte răspândită.

Gozo şi Comino: Gozo ara aproximativ 30.000 de locuitori iar Comino 7 locuitori permanenţi. Pe Comino locuiesc un soţ şi o soţie arendaşi, doi poliţişti şi câţiva ţărani.