New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Cultura hip hop - Wikipedia

Cultura hip hop

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Breakdancer la Ljubljana.
Breakdancer la Ljubljana.

Cultura hip hop a început în cartierul Bronx din New York, printre populaţia neagră şi latină, la începutul anilor 1970, şi de atunci s-a răspândit pe tot globul. Cele patru elemente principale ale culturii hip hop sunt MCing (rap), DJing, graffiti şi breakdance. Unii consideră beatboxing-ul ca al cincilea element de hip hop. În massmedia, hip-hop se referă de obicei numai la muzica produsă de cultura hip hop.

Cuprins

[modifică] Hip-hop

Pentru detalii, vedeţi articolul  Muzica hip hopvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Muzica hip-hop, care se poate recunoaşte prin accentul pus pe ritm şi includerea frecventă a rap-ului, a rezultat din melanjul dintre muzica jamaincană şi cea americană, de către imigrantul DJ Kool Herc, la petrecerile sale care au început în anul 1970. Herc avea să difuzeze discurile funk cerute de public, dar a inventat beat-ul de hip-hop prin izolarea break-urilor (partea cântecului numai cu tobe) de restul melodiei. În timp ce din această muzică s-a dezvoltat o întreagă cultură, muzica în sine a cunoscut o epocă de aur, în perioada 1986-1993.

[modifică] Rap

Pentru detalii, vedeţi articolul  [[]]vedeţi articolele Rap şi MCvedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Cel mai vizibil rol din cultura hip-hop de azi este cel al MC-ului (Master Ceremony--Maestru de Ceremonii ). MC-ul întreţine publicul prin rap (rime puse pe ritm). Cu originile în toasting, din Jamaica, rapul s-a dezvoltal drastic de la introducerea sa în cultura hip-hop de către Kool Herc şi DJ Hollywood în anii '70. Primul MC autentic a fost Coke La Rock. Rapul a evoluat în timp datorită multor pionieri cum ar fi: Melle Mel, Kool Moe Dee, Schooly D, Run DMC ş.a.

[modifică] DJing

Pentru detalii, vedeţi articolul  Disc jockeyvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Deşi hip-hop-ul nu a inventat noţiunea de DJ, i-a extins limitele şi i-a diversificat tehnicile. Primul DJ de hip-hop a fost DJ Kool Herc, care a creat muzica hip-hop prin izolarea break-urilor (partea melodiilor care se concentrau doar pe ritm). Pe lângă îmbunătăţirea tehnicilor lui Herc, DJ ca Grandmaster Flash, Grandmaster Theodore şi Grandmaster Caz au făcut inovaţii mai departe prin introducerea scratch-ului.

În primii ani ai hip-hop-ului, DJ-ii erau vedetele, dar lumina reflectoarelor le-a fost furată de rapperi din 1978, mulţumită în principal lui Melle Mel din trupa lui Grandmaster Flash, Furious Five. Însă, unii DJ cum sunt Funkmaster Flex, DJ Clue; DJ Dox ş.a. de la noi, au dobândit faima în ultimii ani. Mişcarea underground de turntablism a ieşit la suprafaţă, concentrându-se de asemenea pe abilităţile DJ-ului.

[modifică] Beatboxing

Pentru detalii, vedeţi articolul  Beatboxingvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Beatboxing-ul, inventat de Doug E. Fresh, considerat de mulţi al cincilea element hip-hop, este o percuţie vocală a culturii hip-hop. Este legat de arta creării ritmurilor şi melodiilor, folosind gura şi corzile vocale umane.

Această artă s-a bucurat de popularitate în anii '80, prin artişti ca Fat Boys şi Biz Markie care îşi etalau talentul la beatboxing. La sfârşitul aceluiaşi deceniu a decăzut odată cu breakdance-ul şi aproape că a dispărut şi din underground. Beatboxing-ul a cunoscut o revitalizare la sfârşitul anilor '90, marcată prin lansarea albumului Make the Music 2000 de către Rahzel de la The Roots (cunoscut pentru performanţa de a cânta în timp ce face beatbox). Internetul a ajutat considerabil renaşterea beatbox-ului modern - la un nivel global nemaivăzut - cu mii de practicanţi din peste 12 ţări interacţionând pe Humanbeatbox.com

Beatbox-ul s-a întins recent dincolo de scopul iniţial (imitarea "beat box-urilor" pentru a crea beat-uri de hip hop) spre alte forme. Este acum practicat ca o formă de drum & bass uman. Aria de sunete ce pot fi produse de corzile vocale ale omului sunt uluitoare, mai ales pentru cei nefamiliarizaţi cu această practică muzicală.

[modifică] Breakdance

Pentru detalii, vedeţi articolul  Breakdancevedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Breakdance-ul, cunoscut şi ca B-boying sau B-girling, este un stil de dans foarte complex care contine de la cele mai dificile elemente de acrobatie la sol pana la cele mai fine miscari de balet,este un stil in care inveti sa-ti controlezi corpul si temperamentul pana la cele mai mici detalii. Termenul de breakdancer provine de la dansatorii de la petrecerile lui DJ Kool Herc, care îşi păstrau cele mai bune mişcări pentru break-urile din melodii. Breakdance-ul este un element important al culturii hip-hop, fiind asociat adesea cu diferite stiluri de funk, care au evoluat independent în New York la sfârşitul secolului XX. Era ceva obişnuit în anii 1980 să vezi un grup de oameni cu un radio pe un teren de joacă sau de baschet, sau pe trotuar, executând un spectacol de breakdance pentru un public numeros.

În timp ce breakdance-ul în forma sa actuală a început în Bronx-ul de Sud odată cu celelalte elemente hip-hop, este asemănător cu (şi este posibil să provină din) Capoeira, un stil de dans/arte marţiale, care a fost dezvoltată de sclavi în Brazilia.

"Hip-hop" ca o formă de dans devine din ce în ce mai popular. Acesta provine din breakdance, dar nu constă numai în mişcări de break. Spre deosebire de majoritatea formelor de dans, care sunt cel puţin vag structurate, dansul hip-hop are foarte puţine (dacă are) limitări în ceea ce priveşte paşii şi mişcările.

[modifică] Graffiti

Pentru detalii, vedeţi articolul  Graffitivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Graffiti, o ocupaţie de când lumea, are o semnificaţie specială pentru hip-hop ca unul dintre elemente. A început ca un mod de tagging pentru găşti. În timp, graffiti a evoluat artistic şi a început să definească estetica zonelor urbane. Multe trupe de hip-hop s-au făcut renumite prin graffiti-ul lor, cum ar fi Black Spades.

[modifică] Linkuri externe

  • HipHopKulture.ro - Cel mai popular si mai vizitat portal hip-hop din România si de asemenea ce mai mare comunitate
  • 4Elemente - Comunitate de hip-hop din România
  • Rap.about.com - Vaste resurse de cultură hip-hop
  • HipHop-Battles.com - Audio Battle Platform for MCs and Beatboxers

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu