Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Dracula - Wikipedia

Dracula

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuprins

[modifică] Biografie

Simbolul: "Ordinul Dragonului"
Simbolul: "Ordinul Dragonului"

Se presupune că Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul s-a născut în 1431, la Sighişoara în timp ce tatăl său se afla la Sighişoara între anii 1431-1436...(vezi: [1] (din păcate sursa este în limba germană)) numele lui oficial fiind "Valdislaus I Basarab-Luxemburg", botezat în sfânta cristelniţă de la biserica "Sfânta Maria".
El obişnuia însă să se semneze cu numele tatălui său, "Dracula", fapt dovedit de o primă însemnare documentară de la Bucureşti, datată 20 septembrie 1459, şi de portretul datorat lui Odhsenbach Stambuch (Stuttgart).
Termenul de Dracula este derivat din românescul - Drăculea - fiul lui Dracul, tatăl său având acest titlu datorită decoraţiei, primită de la regele Ungariei, care înfăţişa un dragon.

[modifică] Legendă

Micul Vlad devine un "voievod cu grijă de neam şi ţară". Cu toate acestea, legenda spune că el ar fi fost "o forţă supranaturală, malefică, pusă în slujba diavolului" după o dragoste neîmplinită:
totul se petrece în anul 1462 când Vlad pleacă la luptă, lasându-şi soţia singură.
Când turcii pregatesc un plan în urma căruia regina se sinucide, se declanşează urgia... Vlad, întorcându-se acasă, o găseşte pe femeia mult-iubită într-o baltă de sânge.
Cuprins de durere, înjunghie sfânta cruce, care începe să sângereze, şi, în schimbul nemuririi, îşi vinde sufletul diavolului.
Legenda mai spune că odată cu trecerea timpului, Dracula, acel vampir înspăimantător, a ţesut o pânză ca de păianjen, în care se va zbate Vlad, a cărui viaţă a reprezentat tradare, care s-a continuat şi după moartea sa, născându-l ca "vampirul din Carpaţi", o trădare în care se va zbate chiar peste dăinuirea lumii.

[modifică] Originea poreclei "Ţepeş"

În legatură cu ideea, cum că Vlad ar fi fost doar un despot însetat de sânge şi care a instituit pentru prima oară, ca măsură punitivă, trasul în ţeapă, trebuie facută o precizare. Vlad Tepeş a adoptat doar această metodă de la vărul său bun Ştefan cel Mare, acesta din urma fiind primul care a utilizat şi poate inventat acest teribil supliciu.
Oricum, despre Stefan cel Mare există descrierea făcută de Ion Neculce, în lucrarea antologică intitulată "O sama de cuvinte" unde este descris ca fiind "un om nu mare de stat, aprig şi la ospeţe degrabă vărsătoriu de sânge fără de giudeţ".
Ori această descriere spune multe despre caracterul domnitorului moldovean. La fel de eronate sunt şi descrierile făcute de negustorii saşi din Braşov, care afirmau cum că domnitorul Vlad lua masa înconjurat de ţepe în care agonizau nefericiţii căzuţi pradă mâniei domneşti.
Totul nu s-a dovedit a fi decât nişte afirmaţii calomnioase, datorate faptului că după urcarea lui Tepeş pe tron, acesta a instaurat taxe vamale şi de tranzit celor care treceau prin Ţara Românească spre Bucureşti, Bulgaria sau Istambul.

[modifică] Presa străină şi ecranizări

Dacă nu ar fi scris Bram Stoker romanul "Dracula " în 1898, cu siguranţă Vlad Ţepeş ar fi rămas necunoscut pentru cei din afara României.
Deşi romanul se îndepărtează de realitate, descriindu-l pe Vlad Ţepeş ca un personaj mitologic - vampir, el este cauza notorietăţii de care se bucură şi în prezent domnitorul român.
Prima ecranizare a romanului a fost făcută în Germania în 1922, filmul numindu-se "Nosferatu, Eine Symphonie des Grauens" (Nosferatu. O simfonie a ororilor), avându-l în distribuţie pe actorul Max Schreck.
Numele contelui Dracula este schimbat aici în contele Orlok, din cauză că regizorul filmului, F.W. Murnau nu putuse obţine la acea vreme acordul autorului pentru ecranizare.

Ecranizarea propriu-zisă a romanului (cu numele eroului neschimbat) se filmează în 1931 - horror-ul clasic "Dracula", avându-l în rolul principal pe actorul de origine maghiară Bela Legosi.
Ultima ecranizare - şi cea mai fidelă, şi cea mai cunoscută - este filmată în 1992. Filmul - "Bram Stoker's Dracula" este regizat de Francis Ford Coppola şi are în distribuţie actori consacraţi de la Hollywood (unii dintre ei necunoscuţi la acea vreme), începând cu Gary Oldman - contele Dracula, alături de Anthony Hopkins - Dr. Van Helsing, Winona Ryder, Keanu Reeves şi Cary Elwes, care mai târziu joacă şi în "Shadow of the Vampire" (Umbra Vampirului), împreună cu John Malkovich şi William Dafoe, un film despre ecranizarea "Nosferatu".
Personajul mititc Dracula, este cunoscut în primul rând pentru pedeapsa prin trasul în ţeapă a cerşetorilor, hoţilor, etc. De aici şi numele "(Vlad)ŢEPEŞ".
Sunt prezente în folclorul românesc poveştile cu strigoi, poveştile cu vampiri şi poveştile cu vârcolaci.

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu