Economia Columbiei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Economia Columbiei | ||
---|---|---|
Monedă | Peso (COP) (Banca Centrală) | |
An fiscal | An calendaristic | |
Organizaţii comerciale | WTO şi SCN OIC | |
Statistici | ||
PIB (nominal) | pe locul 42 ( PIB (nominal)) | |
PIB | 122,269 milioane dolari | |
creşterea PIB | 5.4% (CIA World Factbook) | |
PIB pe cap de locuitor | 2,656 mii dolari | |
PIB pe sectoare | agricultură (12%), industrie (35.2%), servicii (52.7%) (2006 est.) | |
Inflaţie | 4.3% (2006 est.) | |
Populaţie sub limita sărăciei | 49.2% (2003 est.) | |
Forţa de muncă | 20.81% din populaţie (2006 est.) | |
Forţa de muncă după ocupaţie | agricultură (22.7%), industrie (18.7%), servicii (58.5%) (2000 est.) | |
Şomaj | 11.1% (2006 est.) | |
Industrii principale | textile, încălţăminte, chimică, ciment, conserve, aur, cărbune, smaralde | |
Parteneri comerciali | ||
Exporturi | 24.86 miliarde dolari f.o.b. (2006 est.) | |
Parteneri principali | USA 41.8%, Venezuela 9.9%, Ecuador 6.3%, (2006) | |
Importuri | 24.33 miliarde dolari f.o.b. (2006 est.) | |
Parteneri principali | USA 28.5%, Venezuela 6.5%, Mexico 8.3%, China 7.6%, Brazilia 6.5%, alţii | |
Finanţe publice | ||
Datorie publică | 45.3% din PIB (2006 est.) | |
Datorie externă | 37.21miliarde dolari (2006 est.) | |
Câştiguri | 50.7 miliarde dolari (2005 est.) | |
Cheltuieli | 52.29 miliarde dolari (2005) | |
Ajutor economic | NA miliarde dolari | |
editează |
Economia Columbiei este o economie de piaţă. Tranziţia de la economie dirijată, la economie liberă este în desfăşurare.
Cuprins |
[modifică] Industrie
Columbia beneficiază de bogate zăcăminte minerale, şi resurse energetice. Are cele mai mari rezeve de cărbune din America de Sud, şi e a doua după Brazilia in potenţialul hidroenegetic.
[modifică] Chimie, farmaceutică
[modifică] Metalurgie, mecanică
[modifică] Lemn, hârtie
[modifică] Agricultura
Gama produselor agricole columbiene este una dintre cele mai variate din regiune. Suprafaţa de teren arabil este estimată la 4.545.000 hectare. Principalele culturi agricole ale Columbiei sunt cafea, flori decorative, banane, orez, tutun, porumb, trestie de zahăr, cacao, legume, produse marine, culturi oleaginoase.
[modifică] Cafea
[modifică] Flori
[modifică] Banane
[modifică] Zootehnie
[modifică] Servicii
[modifică] Turism
Turismul în Columbia atinge cotele maxime în timpul festivalurilor Cali Fair, Carnavalul Barranquilla, Festivalul de teatru Iberoamerican, Festivalul Florilor. Deasemeni Columbia este vizitată mai des în timpul sărbătorilor de Crăciun şi a zilei Naţionale a Columbiei. Turismul columbian suferă în pricipal din cauza atacurilor teroriste lansate de gruparile FARC. Recent s-au intensificat atacurile asupra turiştilor, o posibilă cauză ar fi încercările preşedintelui Alvaro Uribe de a limita accesul lor la posibile zone de interes turistic, cât şi ai scoate din marile oraşe. De la instalarea în funcţie, în 2002, Alvaro Uribe a mărit considerabil stabilitatea şi securitatea, în ţară. Acesta a contribuit fructuos la economia Columbiei, mărind veniturile în sfera seviciilor turistice internaţionale. În 2006 erau aşteptaţi 1,5 miloane de turişti internaţionali, o mărire considerabilă cu 50% faţă de anul 2005. În Columbia, în ultimii ani, turismul e în dezvoltare, indicii economici ai acestei ramuri fiind in creştere, plasează ţara în topul destinaţiilor. Organizaţia Mondială de Turism a înregistrat o creştere de pete 9 % în intervalul 2000 – 2004, fiind devansate în plan regional doar de Peru şi Suriname.
[modifică] Transporturi
Acvatic
- Fluvial
Columbia beneficiază de 18.140 km de fluviu navigabil. Râurile Magdalena şi Cauca au fost principalele artere de comunicaţie în interiorul teritoriului pe timpul dominaţiei spaniole. Actulamene au o importanţă secundară, datorită apariţiei altor căi de comunicaţie, şi schimbarilor economice. Portul Leticia este acum cel mai important port fluvial al Columbiei, fiind situat pe Amazon, acesta asigură legătura cu Peru şi Brazilia.
- Maritim
La oceanul Atlantic
- Barranquilla
- Cartagena
- Turbo
- Santa Marta
La oceanul Pacific
- Buenaventura, Columbia
- Tumaco
Terestru
- Căi ferate
Total 3,380 km Ecartament stadart 150 km of 1.435 m gauge Ecartanet îngust (0,914 m) - 3,230 km (1,830 km în uz) (1995) Prin intermediul căilor ferate, Columbia e conectată doar cu Venezuela, dar artera e inoperabilă.
- Drumuri
Total: 115.564 km asfaltate: 13.868 km nepavate: 101.696 km (1997 est.) În regiunea Anzilor, coasta de nord şi zonele submontane, unde se întregistrează cea mai mare densitate a populaţiei, transportul rutier e cel mai dezvoltat. Exista un sistem de transport auto, oferit de câteva companii, care operează între cele mai importante oraşe. Acest serviciu nu este nici prea comod, nici confortabil.
Aerian
Toate aeroportulile civile, în Columbia, sunt gestionate de Aeronautica Civil de Colombia. Transporturile naţionale columbiene sunt controlate de aceiaşi agenţie. Agenţia de control vamal şi imigraţiune este gestionată de Departamento Administrativo de Seguridad (Departamentul Administrativ de Securitate).
Piste pavate Total: 90 peste 2438 m: 11 între 1524 - 2437 m: 37 sub 1523 m: 42
Aeroporturi internaţionale
- Aeroportul Internaţional El Dorado, Bogota
- Aeroportul Internaţional Alfonso Bonilla Aragon, Palmira (pentru Cail)
- Aeroportul Internaţional José María Córdova, Rionegro (pentru Medellin)
- Aeroportul Internaţional Ernesto Cortissoz, Soledad (pentru Barranquilla)
- Aeroportul Internaţional Rafael Nunez, Cartagena
- Aeroportul Internaţional Matecana, Pereira
- Aeroportul Internaţional Camilo Daza, Cucuta
- Aeroportul Internaţional Gustavo Rojas Pinilla, San Andres
Piste nepavate Total: 1011 2438 m - 3047 m: 1 1524 m - 2437 m: 62 914 m - 1523 m: 330 sub 914 m: 618
Transport urban, sub-urban, special