Fosilă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fosilă (lat. fossilis „dezgropat“) (numit mai demult şi Petrefakt) acest termen este utilizat pentru resturile sau urmele biologice ce au vârsta de peste 10.000 de ani in istoria pământului.
Această perioadă de timp corespunde perioadelor geologice de la începutul holocenului, iar în paleontologie pleistocen / holocen, urmele, sau resturile bilologice ce provin după această perioadă sunt numite urme recente sau actuale.
Unele fosile constituie resurse energetice deosebit de importante ca petrol, gaze naturale, sau din plante carbonizate în condiţii speciale s-au format cărbunii.
Prin anumite condiţii de mediu se pot conserva parţial sau total corpurile animalelor sau plantelor preistorice, în unele cazuri se pot găsi excremente pietrificate, acestea fiind numite coprolite.
Cuprins |
[modifică] Termeni
Prima oară denumirea de fosilă a utilizat-o cercetătorul german Georgius Agricola în anul 1546 în tratatul său De natura fossilium , denumiri sinonime fiind Petrefakt şi Pietrificări, nefiind clar diferenţiat acest termen de minerale artefakte considerate frecvent concreţiuni de minerale fără a face legătura cu originea lor biologică.
Primul face această diferenţiere şi arată originea biologică (vieţuitoare) a fosilelor este călugărul Nicolaus Steno şi combate teoria de jocuri ale naturii.
Ştiinţa care se ocupă cu studiul fosilelor este paleontologia.
Unele forme de Amonite din grupa nautiloidelor sunt considerate ca forme aberante în încercarea de clasificare a fosilelor în:
- Fosile la care s-a păstrat corpul vieţuitoareler preistorice (numai scheletul sau şi părţile moi)
- Fosile pietrificate care i-au naştere prin impregnarea minerală ulterioară a corpului organismului
- Fosile urme, sunt de fapt amprente rămase de la organismele vii, ca urma piciorului, resturi corporale, de hrană, excremente, ouă, sau cuib.
- După mărimea lor pot fi Macrofosile, Microfosile şi cele mai mici numite Nanofosile văzute numai sub un microscop electronic.
[modifică] Formare
Disciplina care se ocupă cu recunoaşterea şi cu modul şi fazele de formare al fosilelor se numeşte (Taphonomie).
Existenţa fosilelor a folosit la documentarea teoriei evoluţioniste din biologie, ajutând în studiul speciilor dispărute ca: trilobitii, ammonitii, feriga uriaşă (cu seminţe), sau dinozaurii, care mult timp au fost consideraţi ca jocuri ale naturii.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- Mineralienatlas:Kapitel/Paläontologie
- Fossilien - Zeugen der Evolution
- Der Solnhofener Plattenkalk und seine Fossilien
- Community für Fossiliensammler
- Fossilfundstelle Ziegelei Vorhalle
- Sursa=http://de.wikipedia.org/wiki/Fossil
[modifică] Galerie de imagini
Cochilia Ammonitului este înlocuit prin mineralizare (impregnare) cu pirită. Lăţime: 11 mm |