Huşi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
| Amplasare | |||||
| Ţară | România | ||||
| Judeţ | Vaslui | ||||
| Atestare documentară | 1494 | ||||
| Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]]) | 29.582 | ||||
| Suprafaţă | km² | ||||
| Densitatea populaţiei | loc./km² | ||||
| Altitudine | m n.m. | ||||
| Localităţi suburbane |
{{{componenţă}}} | ||||
| Primar | Tudor Stafie | ||||
| Sit web | [ ] | ||||
| [[Imagine:|200px|Poziţia oraşului Huşi în cadrul judeţului Vaslui]] | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Poziţia oraşului în cadrul judeţului | |||||
| [[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Huşi]] | |||||
| Harta administrativă a oraşului | |||||
Huşi este un municipiu din judeţul Vaslui, Moldova, România, aflat aproape de râul Prut. Este o localitate de rang III, cu o populaţie de 29.582 locuitori.
Localitatea Huşi este atestată documentar la sfârşitul secolului al XV-lea, mai precis la 1494, într-un document care aminteşte drumul ,,ce merge de la Vaslui la Huşi”. Un alt document din 1497 aminteşte de Huşi “ce iaste pe Drâslivţe”. Acestea sunt doar trei documente ce amintesc de Huşi, însă au mai existat şi altele. În 1497, Ştefan cel Mare a ridicat aici o biserică cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, care peste aproximativ un secol, în 1598, va deveni episcopie, alături de cea de la Rădăuţi şi Roman. Cu privire la originea Huşilor s-au emis mai multe ipoteze. Primul care a incercat să identifice originea oraşului a fost părintele Melchisedec Ştefănescu, care a dat episcopiei o cronică mergând cu evenimentele până la jumătatea secolului al XIX-lea. Acestuia i s-au alăturat şi alţi istorici cum ar fi Nicolae Iorga, Ioan Bogdan, Gh. Ghibănescu ş.a. Este o problemă încă deschisă, cu toate că varianta cea mai plauzibilă descoperită de ei este aceea că numele de Huşi ar veni de la un boier Husul care a avut moşii de o parte şi de alta a Prutului.
O altă ipoteză privind originea este legată de primirea în această localitate, de către Alexandru cel Bun, a husiţilor, adepţii teoriilor lui Jan Huss, alungaţi din Cehia după ce mentorul lor a fost condamnat si executat prin ardere pe rug, de către Conciliul de la Konstantz.
Oraşul este un important punct turistic din pricina faptului că aici se găseşte ctitoria lui Ştefan cel Mare, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, viitoarea episcopie din secolul XVI. Astăzi, cel ce păstoreşte episcopia este P.S. Ioachim Mareş, iar ca episcop vicar Corneliu Bârlădeanu. Episcopia are un frumos muzeu episcopal reconstruit în perioada 1998-2003.
“Oraşul dintre vii” cum mai este numit oraşul are un vin de calitate, iar Dimitrie Cantemir în “Descrierea Moldovei” l-a situat pe locul al doilea după cel de Cotnari. Municipiul Huşi are în prezent o modestă bibliotecă orăşenească plus câteva biblioteci şcolare. Pe lângă episcopie mai sunt în oraş şi alte biserici care au istorie aparte. Din dealul Dobrinei se poate observa aproape tot oraşul. Mai are două parcuri de vară şi un cinema. Aici au trăit parsonaje importante care au avut un rol important în istorie precum Corneliu Zelea Codreanu, Mihai Ralea etc.
