Kremlinul din Moscova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Kremlinul din Moscova (rusă: Московский Кремль) este cel mai cunoscut kremlin (citatadelă rusească). Este un complex fortificat (vezi Turnurile Kremlinului) care incluse palatele Kremlinului şi catedralele Kremlinului care domină Piaţa Roşie din Moscova. Complexul serveşte ca reşedinţă oficială şi ca principal loc de muncă al Preşedintelui Federaţiei Ruse.

[modifică] Istorie

Vedere a Kremlinului din Moscova

Aici s-au aflat primele aşezări din zona Dealului Boroviţchi acolo unde râul Neglinnaia se varsă în râul Moscova. Încă din secolul al XI-lea a fost o structură fortificată importantă pe deal. Oraşul a fost extins foarte mult de Prinţul Iuri Dolgoruki în secolul al XX-lea. Fortăreaţa a fost numită Kremlin în 1331. Între 1366-1368, pe durata domniei lui Dmitri Donskoi, a fost construită o citadelă din piatră albă. Până la sfârşitul secolului al XV-lea, principatele ruseşti au fost unite sub conducerea marelui Prinţ Ivan cel Mare, care a devenit Mare prinţ al Întregii Rusii. El a organizat reconstrucţia Kremlinului, invitând un mare număr de vestiţi constructori din Italia, printre ei aflându-se şi arhitectul Aristotile Fioravanti.

Turnul Spasskaia, Kremlin

[modifică] Clădirile

Triunghiul neregulat al zidurilor Kremlinului cuprind o suprafaţă de 27,5 hectare, iar piaţa Catedralelor este inima Kremlinului. Ea este înconjurată de şase clădiri, din care trei catedrale. Catedrala Adormirii este cea mai veche, terminată în 1479, fiind cea mai mare catedrală din acele timpuri şi locul unde erau încoronaţi ţarii. Construcţia cu faţadă masivă din calcar, cu cinci turle cu cupole aurite a fost proiectul lui Fioravanti. Catedrala Bunei Vestiri, cu nouă cupole aurite a fost terminată în 1489. Catedrala Arhanghelului Mihaiil (1508) este în partea de sud-est al pieţei şi este locul de înhumare a peste cincizeci de membri ai familiilor regale ruseşti. O altă construcţie importantă este Turnul cu Clopot al lui Ivan cel Mare aflat în partea de nord-est al pieţei, are 81 de metri înălţime şi se spune că marchează centrul Moscovei. Cele 21 de clopote sunau alarma în cazul de primejdie.

Ţar Puşka, Tunul Imperial, Kremlin

Cea mai veche construcţie civilă este Palatul Faţetelor (1491), unde se află tronurile imperiale, a fost ctitorit de Ival cel Groaznic. Următoarea clădire ca vechime este casa familiei regale, Palatul Terem. Primul Palat Terem a fost construit de Ivan al III-lea al Rusiei, dar cea mai mare parte a construcţiei din ziua de azi a fost finalizată în secolul al XVII-lea. Primele două palate sunt unite de Marele Palat al Kremlinului. Acesta a fost inaugurat de Nicolae I în 1838. A fost cea mai mare construcţie din Kremlin şi a costat 11 milioane de ruble. Are săli de recepţie, o scară monumentală roşie şi apartamente private.

Partea de nord a Kremlinului este ocupată de Arsenal. Primul Arsenal a fost construit de Petru cel Mare în 1701. Arsenalul din ziua de azi a fost construit în 1817 după ce trupele lui Napoleon au distrus vechea clădire în timpul invaziei sale eşuate în Rusia din 1812.

Zona de nord-vest a Kremlinului este ocupată de Clădirea Armureriei. Construită în 1851, este în zilele noastre muzeu.

[modifică] Personalităţi politice

Numele Kremlin a devenit o metonimie folosită pentru a denumi guvernul Uniunii Sovietice (1922 – 1991) şi pe membrii săi de frunte, precum ar fi secretarul general, premierul, preşedintele, miniştrii şi comisarii. Mai este încă folosit, dar nu la aceeaşi scară, pentru a desemna guvernul Federaţiei Ruse.