Legea lui Ohm
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Legea lui Ohm sau legea conducţiei electrice, stabileşte legăturile între intensitatea curentului electric (I) dintr-un conductor, tensiunea electrică (U) aplicată şi rezistenţa electrică (R) a sa.
[modifică] Formulare
Legea lui Ohm este valabilă pentru conductori electrici la capetele cărora se aplică tensiuni electrice. Legea lui Ohm spune că într-un conductor intensitatea (I) curentului electric este direct proporţională cu tensiunea (U) aplicată şi invers proporţională cu rezistenţa (R) a conductorului. Formula matematică a legii lui Ohm este:
,
unde
- I este intensitatea curentului, măsurată în amperi (A);
- U este tensiunea aplicată, măsurată în volţi (V);
- R este rezistenţa circuitului, măsurată în ohmi (Ω).
Cu alte cuvinte, în cazul unui rezistor a cărui rezistenţă este constantă, dacă tensiunea creşte, intensitatea curentului va creşte proportional cu tensiunea şi invers. Un astfel de rezistor care respectă fidel legea lui Ohm se numeşte rezistor ohmic.
