Leonitos al II-lea al Bizanţului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Leonitos II (Leon; d.705), a fost împărat bizantin între 695 şi 698.

Leonitos s-a născut în Isauria şi a fst un general în armata bizantină. În 686, Iustinian II l-a trimis în Armenia împotriva arabilor. În 693, după înfrângerea de la Sebastopolis, Leonitos a fost arestat din ordinul lui Iustinian. Dar acesta l-a eliberat în 695. Ajutat de facţiunea albastră şi de patriarhul Kalllinikos, Leonitos l-a detronat pe Iustinian, proclamându-se împărat. În timpul domniei sale nepopulară, Leonitos a pierdut teritoriile din Africa (Cartagina a căzut în 697). În 698, o răscoală condusă de Apismaros l-a detronat pe Leonitos proclamându-se împărat. Leonitos a fost mutilat şi închis în mănăstirea Psamathion din Constantinopol. A fost executat de Iustinian (întors din exil) în 705.

Predecesor: Iustinian II

Împărat bizantin 695 - 698

Succesor: Tiberius II

---