Limba dacoromână
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Limba dacoromână este limba vorbită la nord de spaţiul lingvistic slav meridional (reprezentat de sârbi, bulgari şi macedoneni slavi), în special la nord de Dunăre (România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria), dar şi la sud, în Dobrogea (România şi Bulgaria) şi în Timoc (Serbia).
Termenul a fost introdus pentru a deosebi limba română de variantele ei dialectale: aromâna (macedoromâna) şi meglenoromâna, vorbite în teritorii din sudul peninsulei Balcanice, precum şi istroromâna vorbită în peninsula Istria. Termenul a fost construit din "dac" şi "român", deoarece în spaţiul lor lingvistic au trăit în antichitate dacii (provinciile Dacia şi Moesia, ulterior Dacia Ripensis).
Nu toţi lingviştii recunosc aceste idiomuri drept dialecte ale aceleiaşi limbi, unii considerându-le limbi independente. Discuţiile pe acest subiect se lovesc adesea de interese politice, etnice şi naţionale.
[modifică] Legături externe
 |
Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Poţi ajuta Wikipedia prin completarea lui!. |
aragoneză | aromână | asturiană | catalană | dacoromână | dalmată | franceză | friuliană | istroromână | italiană | ladino | ladină | meglenoromână | mirandeză | occitană | portugheză | retoromană | română | sardă | siciliană | spaniolă | valonă
