Limbajul de programare Pascal
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pascal este unul dintre limbajele de programare de referinţă în ştiinţa calculatoarelor, fiind cel care a definit programarea calculatoarelor. Pascal a fost dezvoltat de elveţianul Niklaus Wirth în 1970 pentru a pune în practică programare structurată|programarea structurată, aceasta fiind mai uşor de compilat. Unul din marile sale avantaje este asemănarea cu limbajul natural limba engleză, ceea ce îl face limbajul ideal pentru cei care sunt la primul contact cu programarea. Pascal este bazat pe limbajul Algol şi a fost denumit astfel în onoarea matematicianului Blaise Pascal, creditat pentru construirea primelor maşini de calcul numeric. Wirth a mai dezvoltat limbajele Modula-2 şi Oberon, similare cu Pascal, care suporta şi programarea orientată pe obiecte.
Cele mai populare implementări a acestui limbaj au fost Turbo Pascal şi Borland Pascal, ambele ale firmei Borland cu versiuni pentru Macintosh şi DOS, care i-au adăugat limbajului obiecte şi au fost continuate cu versiuni destinate programării vizuale pentru Microsoft Windowslimbajul Delphi limbaj de programare|Delphi şi Linux Kylix.
În prezent există şi alte implementări mai mult sau mai puţin populare, dar gratuite, printre care se remarcă Free Pascal şi GNU Pascal.
Tipuri date de bază:
Integer (numere întregi) Real (numere reale) Char (caracter) String (şir de caractere) Boolean (logic) Text (fişier text) File (fişier) Array (vector)
Cuprins |
[modifică] Operatori (clasificare după tipul de date):
[modifică] Pentru datele numerice (integer, real, byte, word)
( ) grupează expresiile +,- adunare şi scădere *,/ înmulţire şi împărţire (împărţirea cu virgulă se face în numere reale) mod returnează restul (doar în întregi) div returnează câtul (doar în întregi)
[modifică] Operatori relaţionari
<,> mai mic sau mai mare = testează egalitatea <> diferit <= mai mic sau egal => mai mare sau egal
[modifică] Pentru datele de tip şir de caractere (string)
+ concatenarea a două şiruri
[modifică] Operatori relaţionari
<,> mai mare, mai mic, în funcţie de codurile asci = cele două şiruri sunt identice
[modifică] Instrucţiuni de bază
[modifică] Condiţie
if <condiţie> then
begin
<instrucţiuni>
end
else
begin
<instrucţiuni>
end;
[modifică] Cicluri
[modifică] Cu test iniţial
while <condiţie> do
begin
<instrucţiuni>
end;
[modifică] Cu test final
repeat
<instrucţiuni>
until <condiţie>;
[modifică] Cu număr cunoscut de paşi
for <variabilă>:=<valoare_iniţială> to <valoare_finală> do
begin
<instrucţiuni>
end;
Structura unui program Pascal:
program <nume_program>; uses <biblioteci cu funcţii si proceduri folosite în program> type <tipuri de date definite de utilizator> const <constante folosite in program> var <variabile folosite in program> <aici se pot scrie functii si proceduri folosite in program> begin <aici se scrie programul principal> end.
[modifică] Instrucţiuni
[modifică] WRITE
Este o instrucţiune pentru afişarea pe ecran a unui text (şir de caractere) sau a valorii unori variabile sau constante, exceptând vectorii şi fişierele. Conţinutul a ceea ce urmează să fie afişat pe ecran este delimitate de două paranteze rotunde. Variabilele şi/sau constantele ce urmează să fie afişate pe excran sunt despărţite prin virgulă. Instrucţiunea WRITELN face aceeaşi acţiune ca şi WRITE dar mută cursorul pe rândul următor al ecranului.
[modifică] Exemplu
write ('a=',a);
Descriere: afişează pe ecran a= după care afişează valoarea variabilei sau constantei a.
[modifică] READ
Este o instrucţiune care citeşte de la tastatură o variabilă, cu excepţia booleanelor sau a vectorilor. Variabilele se scriu între paranteze şi, dacă sunt mai multe variabile, se despart prin virgulă. Instrucţiunea READLN face acelaşi lucru ca READ dar mută cursorul pe rândul următor după tastarea <ENTER>. În caz că sunt mai multe variabile la tastarea acestora în program se vor scrie cu spaţiu.
[modifică] Exemple
write ('Dati x='); readln (x);
Descriere: afişează pe ecran Dati x= după care citeşte de la tastatură valoarea variabilei a.
readln;
Descriere: aşteaptă apăsarea tastei <ENTER> după care continuă cu restul de instrucţiuni din program.
[modifică] READKEY
Este o instrucţiune de citire de la tastatură a caracterelor (char-urilor) fără a fi afişate pe ecran. Caracterul se scrie între paranteze.
[modifică] Exemplu
write ('Parasiti aplicatia? (d/n)'); readkey (x);
Descriere: afişează pe ecran Parasiti aplicatia? apoi aşteaptă să fie introdusă de la tastatură o literă.
[modifică] STR
Transformă un număr într-un string (şir de caractere). Odată transformat în string, numărului nu i se mai pot efectua operaţii matematice deoarece acum este considerat un cuvânt sau o propoziţie.
[modifică] Exemplu
str (x,s);
Descriere: Creează un string din numărul x în şirul s.
[modifică] VAL
Transformă un string într-un număr atât timp cât stringul conţine numai cifre.
[modifică] Exemplu
val (s,x,er);
Descriere: creează un număr din stringul s în variabila x. Dacă în timpul execuţiei se întâlneşte o eroare, integer-ul er va conţine caracterul de la care s-a constatat că nu se poate transforma stringul în număr. Spre exemplu, pentru şirul de caractere ' 1234a ' variabila er va conţine 5.
[modifică] BREAK
Opreşte automat un algoritm FOR, REPEAT sau WHILE, chiar dacă acesta nu s-a încheiat.
[modifică] EXIT
Opreşte automat programul.
[modifică] HALT
Opreşte automat programul cu posibilitatea de a lăsa în urmă un cod de eroare.
Descriere: opreşte programul şi lasă în urmă codul de eroare 5.
[modifică] Exemplu
halt (5);
[modifică] DELETE
Şterge o porţiune dintrun string.
[modifică] Exemplu
delete (s,8,4);
Descriere: şterge din şirul s de pe poziţia 8 4 caractere.
[modifică] INSERT
Introduce un şir de caractere în altul.
[modifică] Exemplu
insert ('abc',s,8);
Descriere: introduce în şirul s pe poziţia 8 caracterele abc.
