Listă de regi franci
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Regatele francilor au fost conduse de două mari dinastii: Dinastia Merovingiană (care au creat imperiul francilor) şi, mai târziu, Dinastia Carolingiană. Este greu de realizat o ordonare cronologică a conducătorilor franci, deoarece, în conformitate cu obiceiurile vechi germanice, ţinutul era frecvent împărţit între fiii unui conducător, la moartea sa, şi apoi reunit. Pentru explicaţii mai detaliate vezi articolul franci.
[modifică] Regii merovingieni
La moartea lui Clovis, regatul a fost împărţit între cei patru fii ai săi:
| Soissons | Paris | Orleans | Reims |
| Clotaire I 511-561 | |||
| Clotaire I 511-561 |
Clotaire (din Soissons) a preluat în cele din urmă controlul asupra celorlalte trei regate după moartea fraţilor săi (şi a succesorilor lor). După moartea sa, regatul a fost din nou împărţit între cei patru fii ai săi:
| Soissons (Neustria) | Paris | Orleans (Burgundia) | Metz (Austrasia) |
|---|---|---|---|
Clotaire al II-lea a învins-o pe Brunhilda şi moştenitorii ei şi a reunificat regatul. Totuşi, în a creat subregatul Austrasia, pentru a împăca anumite forţe şi a asigura graniţele. Fiul şi succesorul său, Dagobert I a continuat această mişcare, numind sub-regi pentru Aquitania în 629 şi Austrasia în 634.
| Neustria şi Burgundia | Aquitania | Austrasia |
|---|---|---|
| Neustria şi Burgundia | Austrasia | ||
|---|---|---|---|
| Neustria şi Burgundia | Austrasia | ||
|---|---|---|---|
[modifică] Carolingienii
- Vezi Listă de Maior Domus.
Carolingienii au fost iniţial prefecţi sub regii merovingieni în sub-regatul Austrasiei, şi apoi în statul franc reunificat:
- Pepin cel Bătrân (580-640), Prefect al Austrasiei 623-629, 639-640
- Ansegisel (602-685), Prefect al Austrasiei 629-639
- Grimoald (616-662), fiul lui Pepin, prefect al Austrasiei 643-657
- Pepin cel Mijlociu (640-714), fiul lui Ansegisel, prefect al Austrasiei 679-714, din 688 ca Duce şi Prinţ al francilor conducător de facto al întregului regat
- Carol Martel (690-741), prefect al Austrasiei 717-741, din 718 al întregului regat
- Carloman (716-754), prefect al Austrasiei 741-747
- Pepin cel Tânăr (714-768), prefect al Neustriei 741-751, din 747 prefect al Austrasiei
Când Pepin cel Tânăr a devenit rege, Carolingienii au succedat dinastiei merovingiene:
- Pepin cel Tânăr (714-768), 751-768
- Carol cel Mare (742-814), 768-814 (iniţial doar Neustria, Aquitania, Austrasia de nord)
- Carloman 768-771 (Burgundia, Allemania, Austrasia de sud)
- Ludovic cel Pios (778-840), 814-840
- Lothar I (795-855), 817-855 (până în 840 sub tatăl său)
Regatul franc a fost apoi împărţit prin Tratatul de la Verdun din 843 între fiii lui Ludovic cel Pios. Tabelul următor prezintă doar conducătorii celor trei subdiviziuni, care au fost baza regatelor ulterioare ale Franţei şi Germaniei, nu şi Italia.
|
Francii occidentali (în cele din urmă Franţa) |
Francii orientali (în cele din urmă Germania) |
|
|---|---|---|
|
Numele marcate cu * nu au fost carolingieni, dar se înrudesc de departe cu dinastia.
După aceasta, Dinastia Capeţiană a condus Franţa. Pentru continuare, vezi Listă de monarhi francezi. |
După moartea lui Lothar în 855, ţinutul său a fost împărţt între fiii săi:
Regii Lotharingiei
Carol cel Pleşuv a pretins Lotharingia la moartea nepotului său şi a fost încoronat rege la Metz, dar fratele său, Ludovic Germanul s-a opus, şi, în 870, Tratatul de la Meersen a împărţit Lotharingia între cei doi fraţi, şi în continuare între succesorii acestora. În 880, Tratatul de la Ribemont a acordat întraega Lotharingie lui Ludovic cel Tânăr, fiul lui Ludovic Germanul.
După aceasta, Lotharingia a fost înglobată de Regatul Răsăritean şi de Sfântul Imperiu Roman. Pentru continuare, vezi Listă de monarhi germani. |
După aceasta, Conrad al Franconiei a domnit între 911 şi 918, şi a fost urmat de Dinastia ottoniană saxonă. Aceste evenimente sunt considerate începutul Regatului Germaniei şi a Sfântului Imperiu Roman. Pentru continuare, vezi Listă de monarhi germani. |
[modifică] Vezi şi
- Franci
- Listă de Maior Domus
