Theudebert I
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Theudebert I (franceză: Thibert sau Théodebert) (aprox.500-547 sau 548) a fost regele merovingian al oraşelor Metz, Rheims, sau al Austrasiei—după cum a mai fost denumit regatul său—din 533 până în 548. Capitala sa se afla la Rheims în nord-estul Galiei.
A fost fiul lui Theuderic I, rege al Austrasiei. În 533, s-a căsătorit cu Deuteria, o galo-romană. Mai tărziu, a repudiat-o pe aceasta pentru a se căsători cu Wisigarda (fiica lui Wacho, rege al lombarzilor). Copiii săi au fost Theudebald şi Berthoara.
În anul 532, Theudebert a terminat, împreună cu Guntram (fiul unchiului său, regele Clotaire I din Soissons), recucerirea teritoriilor deţinute de bunicul său, Clovis I, care fuseseră ocupate de către goţi după moartea acestuia. După moartea lui Theuderic la sfârşitul anului 534, Theudebert a moştenit posesiunile tatălui său, în ciuda pretenţiilor unchilor săi, regii Childebert I din Paris şi Clotaire I. Childebert, care nu avea copii, s-a aliat apoi cu nepotul său, împărţind cu el teritoriile moştenite de la Chlodomer din Burgundia. La scurt timp după aceasta, l-a adoptat pe Theudebert.
Regii merovingieni s-au unit apoi împotriva ostrogoţilor. Aliat fiind cu gepizii şi cu lombarzii (prin căsătoria cu Wisigarda), Theudebert a câştigat provinciile nordice, precum şi Rhaetia. În 545, a ocupat şi o mare parte a Veneţiei, dar Theudebert a evitat confruntarea cu Imperiul Bizantin.
Theudebert a murit în al 14-lea an al domniei sale (la sfârşitul lui 547 sau începutul lui 548) fiind succedat de fiul său Theudebald.
