Microbiologie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Microbiologia reprezintă o ramură a biologiei , care se ocupă cu studiul microorganismelor şi influenţa acestora asupra oamenilor şi a altor organisme. Microbiologia trebuia la început să studieze numai efectele lor asupra fiinţelor umane, însă în ultimele decenii, obiectul său de studiu a devenit genetica, biochimia şi fiziologia microorganismelor.

[modifică] Ştiinţe înrudite

Bacteriologie;
- Bacteriologie medicală
Epidemiologie;
Imunologie
Toxicologie;
- Toxicologie medicală
Virusologie
- Virusologie medicală

[modifică] Istoria microbiologiei

Încă din antichitate, oamenii de ştiinţă credeau că există nişte făpturi mici, ce puteau cauza maladiile. De aceea, în multe regiuni mai dezvoltate (Roma, Grecia, semiţii), existau norme igienice foarte stricte. Însă existenţa lor a fost demonstrată de abia câteva milenii mai târziu, odată cu inventarea microscopului. Astfel, Robert Hooke a fost primul, ce a susţinut existenţa microorganismelor în 1660 în lucrarea sa Micrografia. Însă în 1676, Anton van Leeuwenhoek a fost primul care să descopere cu ajutorul microscopului primele microorganisme (bacterii) şi să demonstreze existenţa lor. Iată de ce el este considerat de mulţi oameni părintele microbiologiei.

În 1835, Agostino Bassi de Lodi a arătat că o boală a viemelui-de-mătase este provocată de un microorganism, aceasta a fost prima oară în istoria biologiei, când s-a demonstrat că un microorganism poate provoca maladia altui organism. 12 ani mai târziu, fizicianul maghiar Ignaz Semmelweis a fost primul ce a observat că doctorii spitalelor din Viena răspândeau infecţii puerperile şi i-a obligat să-şi spele mâinile înainte de naştere.

Bazele microbiologiei moderne au apărut odată cu infirmarea teoriei generaţiei spontane şi acceptarea teoriei celulare (sau teoria germenilor) ca şi cu descoperirea microscopului. Deşi această teorie mai fusese propusă anterior, Louis Pasteur are meritul da fi reuşit, în 1862, să dovedească printr-o serie de teste riguroase că fermentaţia nu apare spontan, ci este produsă de microorganismele care se dezvoltă în mediile bogate în nutrienţi, în urma expunerii acestora la aer. Pasteur a arătat că fermentaţia poate fi prevenită dacă aerul care ajunge la mediul de cultură este trecut printr-un filtru sau printr-un tub lung ţinut în flacără. Prin aceste experimente, Pasteur nu numai că a infirmat definitiv teoria generaţie spontane, dar a şi pus bazele tehnicilor moderne de sterilizare.

În 1884, medicul german Robert Koch publică lucrarea sa, Postulatele lui Koch, o lucrare foarte importantă pentru microbiologie.