Mircea Steriade
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mircea Steriade (*20 august 1924, Bucureşti - †14 aprilie 2006, Quebec/Canada) a fost un cercetător în domeniul neuroştiinţei, profesor de Neurofiziologie la Universitatea "Laval" din Quebec (Canada), format la Şcoala Românească de Neurologie a lui Gheorghe Marinescu.
Steriade începe studiul medicinii în 1948 la Universitatea din Bucureşti. Încă din al treilea an al facultăţii de medicină era preocupat de neuroanatomie, secţionând creiere de embrioni umani în laboratorul de anatomie al profesorului Emil Repciuc şi examinând la microscop secţiuni din cortexul cerebral în laboratorul de histologie al profesorului Ion T. Niculescu. După absolvirea facultăţii în 1952, îşi începe cariera ştiinţifică la Institutul de Neurologie "I.P. Pavlov" al Academiei RPR, fiind admis la aspirantură sub conducerea profesorului Arthur Kreindler. În 1955 obţine titlul de "candidat în ştiinţe medicale" (corespunzător aproximativ titlului actual de doctor în ştiinţe medicale), cu o dizertaţie asupra legăturilor cerebelo-corticale. Rezultatele obţinute în urma acestor cercetări au făcut obiectul unei monografii publicate în 1958 împreună cu Arthur Kreindler în limba franceză ("Physiologie et Pathophysiologie du Cervelet", Ed. Masson & Co., Paris). Alt domeniu al preocupărilor ştiinţifice din acel timp l-au constituit mecanismele de bază ale crizelor de epilepsie focală. În acelaşi timp lucrează şi în secţia clinică de neurologie a institutului, sub îndrumarea lui Vlad Voiculescu. În anul 1958 obţine o bursă ca stagiar post-doctoral în laboratorul de neurofiziologie al Universităţii din Bruxelles sub conducerea lui Frédéric Bremer.
Studiile sale din Institutl de Neurologie din Bucureşti asupra relaţiilor cortico-subcorticale şi crizelor de epilepsie au anticipat lucrările continuate în Canada, cu începere din anul 1968, când devine profesor de neurofiziologie la Universitatea "Laval" din Quebec, funcţie în care va rămâne până la sfârşitul vieţii.
Steriade este cunoscut în lumea ştiinţifică pentru cercetările sale de pionerat asupra operaţiilor reţelelor neuronale în sistemele cortico-talamice, care sunt implicate în generarea ritmurilor electrice normale ale creierului la diverse nivele ale stării de conştiinţă şi a ritmurilor patologice din cursul diferitelor tipuri de crize epileptice. El a demonstrat pentru prima dată rolul neuronilor GABAergici din formaţia reticulată talamică în producerea fusurilor de somn. Folosind înregistrări din creier la animale cu electrozi intracelulari şi analizând potenţialele electrice din cursul somnului la oameni, Steriade a descoperit un nou tip de ritm cerebral de somn, oscilaţii lente (<1 Hz), generate intracortical.
Steriade este autor sau co-autor a mai mult de 400 articole ştiinţifice originale publicate în reviste de specialitate şi a şapte monografii. Cartea sa, împreună cu Dietmar Biesold, "The Intact and Sliced Brain and Brain Cholinergic Systems", este considerată lucrare de referinţă în domeniul respectiv. Monografia "Neuronal Substrates of Sleep and Epilepsy", publicată în 2003, a fost prezentată în revista Neuroscience ca "un remarcabil tur de forţă al unui maestru al neurofiziologiei integrative".
Mircea Steriade a fost distins de Universitatea din Paris cu medalia "Claude Bernard" (1965), cu diploma de "Distinguished Scientist" din partea Sleep Research Society (1989), cu premiul ştiinţific al oraşului Quebec (1991), cu diploma "Pierre Gloor" din partea American Society for Clinical Neurophisiology (1998) şi cu medalia comemorativă "Gheorghe Marinescu" din partea Academiei Române (2003). Mircea Steriade a fost şef-editor al revistei Thalamus and Related Systems şi a făcut parte din consliile redacţionale ale revistelor Neuroscience, Archives Italiennes de Biologie, Journal of Sleep Research şi Sleep Search Online. Pe 7 aprilie 2003 a participat în Bucureşti la Sesiunea Ştiinţifică a Academiei Române închinată lui Gheorghe Marinescu, cu care ocazie a prezentat referatul "Creier şi Stări de Conştiinţă". Cu acest prilej a fost numit Membru de Onoare al "Academiei de Ştiinţe Medicale din România".
