Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Munţii Atlas - Wikipedia

Munţii Atlas

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Satellitenaufnahme Afrikas mit hervorgehobenem Atlasgebirge
Satellitenaufnahme Afrikas mit hervorgehobenem Atlasgebirge

Munţii Atlas sunt un lanţ muntos înalt din nord-vestul Africii având ca. o lăţime de 2300 km, întinzându-se pe teritoriul statelor Maroc, Algeria şi Tunisia. Vârful cel mai înalt fiind Toubkal (4165 m) este situat în partea sudică a Marocului.
Munţii alcătuiesc o linie de despărţire între clima umedă a regiunii nord-vestice africane şi clima caldă extrem de uscată a deşertului Sahara.

Cuprins

[modifică] Subîmpărţire

  • Atlasul mic sau Tell având înălţimea maximă de 2308 m amplasare malul mediteranean din Algeria, Tunisia
  • Atlasul Rif sau El Rif înălţimea maximă 2456 m situare coasta de nord mediterană marocană.
  • Atlasul mijlociu înălţimea maximă 3737 m situare centrul Marocului
  • Atlasul mare înălţimea maximă 4165 m situare la sud de centrul Marocului
  • Atlasul Sahara înălţimea maximă 2008 m situare în nordul Algerie
  • Anti Atlas înălţimea maximă 2531 m situare sud-vestul Marocului
  • Atlasul vulcanic sau Djebel Sarhro (Jabal Sirwah) înălţimea maximă 3304 m situare sudul centrului marocan
Mtii Atlas
Mtii Atlas

.

[modifică] Geologie

  • Formare

Cei mai vechi sunt munţii Antiatlas care s-au format în perioada paleozoicului timpuriu (ca. înainte cu 300 milioane de ani) ca urmare a coliziunii continentelor de odinioară.
Abia în terţiar (înainte cu 65 milioane până la ca. 1,8 milioane de ani) s-a format restul munţilor Atlas împreună cu munţii din penisula Iberică, fiind munţi de încreţire
Aceste mişcări tectonice a generat şi strâmtoarea Gibraltar Munţii Pirinei ca şi Munţii Alpi
Abia în perioada quaternară se desprinde continentul African de cel European.

  • Caz de excepţie Africa

Munţii ceilalţi africani s-au format cu mult înaintea munţilor Atlas şi anume în perioada precambriană (ca. înainte cu 4,5 miliarde până la 550 milioane de ani)

Masivul Atlas din punct de vedere tectonic este situat între placa tectonică Euroasiatică la nord şi cea Africană la sud, această zonă geografică fiind expusă la cutremure frecvente formate prin frecarea celor două plăci tectonice.
Oraşul Blida situat în centrul munţilor Atlas având ca. 265 000 de locuitori (2005) a fost de două ori bântuit de cutremure în secolul XIX cuttremurul al doilea distrugând complet aşezarea.
O situaţie asemănătoare a avut-o oraşul Algerian Ech Cheliff cu 235 000 de locuitori care a suferit din cauza unui cutremur (1980) cu intensitatea de 7,3 pe scala Richter când au murit 5000 de oameni.

  • Materie primă

Atlasul este bogat în minereuri de fier, plumb, cupru, fosfat, sare, mercur, marmoră şi mai puţin argint, cărbuni naturali şi gaz natural, numai Africa de Sud este aşa bogată în resurse naturale.

[modifică] Clima

In general este o climă continentală cu veri fierbinţi, iar iarna din cauza altitudinii mari cu căderi de zăpadă care pe piscurile mai înalte care nu persistă de obicei tot timpul anului, însă cu temperaturi nu prea scăzute.
Primăvara prin topirea zăpezii i-au naştere râuri şi lacuri numite Wadi, lacuri ce seacă vara în locurile mai înalte sunt lacuri sărate numite Shots care în timpul verii devin bălţi mici.

[modifică] Flora şi fauna

Datorită păşunatului intensiv şi exploatării neraţionale a pădurilor, cresc în regiune tufişuri de Macchia, Korkeihe, ca şi cedri Alepo, pini, măslini sălbatici.
Mai ales în Maroc cresc copacii Argan, suprafeţe mari cu timian şi rozmarin, mai există cactuşi, smochini, salcâmi, jujubi şi palmieri diferiţi.
Datorită climei diferite după altitudine aici întâlnim o faună variată, ca: mistreţi, gazele, leoparzi, gheparzi, iepuri de deşert, rozătoare, şerpi şi alte reptile mici, insecte.

[modifică] Populaţia

Toate oraşele mari din Algeria se află în nordul ţării în zona Atlas, în sud fiind deşertul Sahara. Populaţia cea mai densă se află pe ţărmul Mării Mediterane.
Unele oraş ca de exemplu Marakesh din Maroc cu 850.000 de locuitori (2004) se află la poalele Atlasului sau oraşul algerian Constantine la 650 m altitudine cu 500.000 (2005) de locuitori şi El Djelfa la peste 1.100 m altitudine cu 235.000 (2005) de locuitori, ne mai amintind satele numeroase unde copii caută să-i înşele pe turişti.

[modifică] Legături externe

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu