Selman Abraham Waksman
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Selman Abraham Waksman (*22 iulie 1888, †16 august 1973) a fost un biochimist ajuns celebru datorită cercetărilor sale cu privire la substanţe organice şi la descompunerea acestora, cercetări care au dus, în 1943, la descoperirea streptomicinei. În 1952 a primit Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină.
S-a născut în Priluky, Ucraina, şi şi-a obţinut diploma de bacalaureat în 1910 la Odessa, în Ucraina, după care a imigrat în SUA, unde a absolvit, în 1915, Rutgers University, unde şi-a luat licenţa în agricultură.
A efectuat cercetări în domeniul bacteriologiei solului, la Staţiunea Agricolă Experimentală din New Jersey, sub îndrumarea Dr. J.G. Lipman, după care a trecut cu succes examenul de masterat în 1916. În acelaşi an, Waksman a fost naturalizat cetăţean american şi a fost numit Research Fellow (cercetător asociat) la University of California, Berkeley, unde şi-a luat doctoratul în biochimie, în 1918. Ulterior, s-a angajat la Rutgers University, la Departamentul de biochimie şi microbiologie. La Universitatea Rutgers, Waksman a descoperit câteva antibiotice, între care actinomycin, clavacin, streptothricin, streptomycin, grisein, neomycin, fradicin, candicidin, candidin, şi altele. Două dintre ele, streptomycin şi neomycin, şi-au găsit aplicaţii extinse în tratamentul multor boli infecţioase. Streptomycin a fost primul antibiotic care a putut fi folosit pentru a vindeca tuberculoza. Waksman este considerat a fi creatorul termenului de antibiotic.
Circumstanţele şi meritul descoperii streptomicinei au fost vehement contestate de unul din studenţii lui Waksman, Albert Schatz, care i-a intentat un proces. Rezultatul procesului a fost, pe de o parte, o despăgubire substanţială pentru Schatz şi, pe de altă parte, hotărârea judecătorului ca Waksman şi Schatz să fie consideraţi codescoperitori ai streptomicinei. Schatz a avut câştig de cauză pentru că el a fost cel care, sub îndrumarea lui Waksman, a efectuat lucrările de laborator, folosind tehnicile, echipamentul şi laboratorul lui Waksman.
Cu această ocazie, s-a pus şi problema dacă nu ar fi trebuit ca şi Schatz să fie inclus în Premiul Nobel atribuit în 1952, dar s-a argumentat că Waksman nu a primit premiul numai pentru descoperirea streptomicinei, ci şi pentru dezvoltarea metodelor şi tehnicilor care au permis nu numai această descoperire, ci şi descoperirea multor altor antibiotice.
Iată câteva cărţi scrise de Waksman:
- Enzymes (1926)
- Principles of Soil Microbiology (1938)
- My Life with the Microbes (1954) (autobiografie)
A murit în 1973 şi a fost înmormântat la Woods Hole, Massachusetts.
[modifică] Legături extene
- Nobel Prize: Selman Waksman
- Waksman Foundation for Microbiology
- Streptomycin, Schatz v. Waksman, and the Balance of Credit for Discovery
- Findagrave: Selman Waksman
Acest articol biografic despre un inginer, inventator sau proiectant industrial este deocamdată un ciot. Poţi ajuta Wikipedia prin completarea sa!.
