New Jersey
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||||
| Limbă oficială | Nici una definită, Engleza, de facto |
||||||||
| Capitala statului | Trenton | ||||||||
| Cel mai mare oraş | Newark | ||||||||
| Suprafaţa - Totală - Lăţime - Lungime - Procentaj apă - Latitudine - Longitudine |
Ordine -- al 47-lea 22,608 km² 110 km 240 km 14.9 de la 38°55' N la 41°21'23" N de la 73°53'39" V la 75°35' V |
||||||||
| Populaţia - Totală (2000) - Densitatea populaţiei |
Ordine -- al 10-lea (2005) 8.717.925 (în 2005) 438/km² (Locul 1) |
||||||||
| Altitudine - Altitudine maximă - Altitudinea medie - Altitudine minimă |
550 m 75 m 0 m |
||||||||
| Admiterea în Uniune | 18 decembrie 1787 (al 3-lea) | ||||||||
| Guvernator | Jon Corzine (D) | ||||||||
| Senatori ai SUA | Frank Lautenberg (D) Bob Menendez (D) |
||||||||
| Fuse orare | Eastern: UTC - 5 / - 4 | ||||||||
| Abrevieri | NJ US-NJ | ||||||||
| Web site | www.state.nj.us | ||||||||
New Jersey este al patrulea stat din Statele Unite ale Americii în ordinea inversă a mărimii şi în acelaşi timp statul cu cea mai mare densitate de locuitori din America. Este abreviat NJ în cadrul sistemului poştal american şi uzual N.J.. Statul a fost numit după insula Jersey din Canalul Mânecii. Numele de alint oficial al statului este "Garden State" (în română, "Statul Grădină"). New Jersey face parte din cele treisprezece state originare ale Uniunii, dar poate fi considerat al treilea în ordinea admiterii întrucât a fost al treilea care a ratificat Constituţia SUA la 18 decembrie 1787.
New Jersey este considerat ca făcând parte din regiunea Atlanticului Mijlociu din Statele Unite. Se învecinează la nord cu statul New York, la est cu Oceanul Atlantic, la sud cu statul Delaware, şi la vest cu statul Pennsylvania. Anumite părţi din New Jersey sunt incluse în zone metropolitane ale New York-ului, Philadelphiei şi Delaware Valley. Locul cu cea mai mare altitidine din New Jersey este High Point cu 550 m.
Locuit de către nativii americani de 11 000 - 50 000 de ani, New Jersey a fost locul unde s-au stabilit mai apoi emigranţi suedezi şi olandezi. Britanicii au preluat controlul asupra regiunii New Jersey, conducerea fiind încredinţată sir-ului George Carteret şi lord-ului John Berkeley. New Jersey a fost un loc important în timpul Revoluţiei Americane, numeroase bătălii decisive dându-se aici. Oraşe precum Paterson, New Jersey au ajutat la înfăptuirea Revoluţiei Industriale din secolul nouăsprezece. În secolul douăzeci, economia din New Jersey a prosperat în anii 1920, dar a decăzut în anii 1930 odată cu Marea Depresie Economică.
Cuprins |
[modifică] Geografie
New Jersey este mărginit la nord si nord-est de New York, la est de oceanul Atlantic, la sud de Delaware şi la vest de Pennsylvania. Graniţa vestică a statului New Jersey este în mare măsură de râul Delaware.
New Jersey este în mare împărţit în trei regiuni geografice: Jersey-ul de nord, Jersey-ul central şi Jersey-ul de Sud. Jersey de nord se află în sfera de influnenţă a New York-ului, cu mulţi locuitori care fac naveta zilnic pentru a merge acolo la serviciu. Jersey central este în mare o zonă suburbană. Jersey-ul de sud se află în sfera de influenţă a oraşului Philadelphia. Aceste definiţii sunt generice, şi delimitările sunt deseori contestate. Anumite persoane chiar pun la îndoială existenţa Jersey-ului cetral, dar cei mai mulţi consideră ca este o regiune diferită din punct de vedere geografic si cultural faţă de nord şi sud.
[modifică] Istorie
New Jersey era cândva locuit de Lenape, un trib de americani nativi. Olandezii s-au stabilit în New Jersey la începuturile anilor 1630, care au format o aşezare pe locul unde acum se află Jersey City. La acea vreme, o mare parte din ceea ce azi este New Jersey era pretins ca făcând parte din colonia olandeză New Netherland, care mai includea şi părţi din statul New York şi având capitala la New Amsterdam, acum cunoscut sub numele de New York City. O parte din teritoriul de sud-vest al New Jersey-ului era populat de suedezi pe la jumătatea anilor 1600 ca făcând parte din colonia suedeză New Sweden, care includea la rândul ei părţi din statul Delaware şi sud-est-ul statului Pennsylvania. Aceste teritorii suedeze au fost cedate de către olandezi sub conducerea lui Peter Stuyvesant în 1654 şi încorporate în New Netherland.
[modifică] Era colonială
Întreaga regiune a devenit teritoriu britanic în 1664 când flota britanică aflată sub comanda colonelului Richard Nicolls a ancorat în ceea ce astăzi este New York Harbor şi au cucerit colonia. Au întâmpinat o rezistenţă minimă.
În timpul Războiului Civil Britanic insula Jersey din Canalul Mânecii a rămas loială Coroanei Britanice şi i-a oferit adăpost regelui. În Royal Square din St. Helier Charles II al Angliei a fost proclamat rege al Anglei în 1649, după execuţia tatălui său, Charles I al Angliei. Teritoriile nord-americane au fost împărţite de către Charles II al Angliei, care i-a dat fratelui său, ducele de York (mai târziu James II al Angliei) regiunea dintre New England şi Maryland cu titlul de colonie privată (şi nu colonie regală). James a încredinţat teritoriul dintre râul Hudson şi râul Delaware (teritoriu ce va deveni mai apoi New Jersey) celor doi prieteni loiali în timpul Războiului Civil Britanic: George Carteret şi John Berkeley.
În 18 martie 1673, Berkeley a vândut jumătatea sa din New Jersey către organizaţia religioasă Quaker din Anglia. New Jersey a fost guvernată ca două provincii distincte, Jersey-ul de vest şi Jersey-ul de est, timp de 28 de ani între, 1674 şi 1702. În 1702, cele două provincii au fost unite sub un guvernator mai degraba regal, decât privat.
[modifică] Era Războiului Revoluţionar
New Jersey a fost una dintre cele treisprezece colonii care s-au revoltat împotriva dominaţiei britanice din Revoluţia Americană. În timpul Războiului Revoluţiei Americane, armatele britanice şi ameicane au traversat New Jersey de nenumărate ori şi numeroase lupte cruciale s-au purtat în acest stat. Din această cauză, New Jersey este de multe ori numit "Intersecţia Revoluţiei."
Constituţia statului New Jersey din 1776 [1] oferea drept de vot "tuturor locuitorilor acestei colonii, maturi, şi care aveu o avere de cel puţin cincizeci de lire ale proclamaţiei". Asta îi inculdea pe negri, pe renegaţi şi pe văduve (femeile căsătorite nu aveau dreptul să deţină proprietăţi). Se suţine că aceasta a fost o scăpare: britanicii erau în Staten Island când constituţia a fost proclamată, care se declara temporară şi lipsită de orice valoare dacă se încheia de un tratat de reconciliere cu Marea Britanie.[2]
În ziua de Crăciun 1776, armata continentală sub conducerea lui George Washington a traversat râul Delaware şi a provocat pe nepregătite trupele hessiene în bătălia de la Trenton. Peste proximativ o săptămână de la victoria de la Trenton, în 3 ianuarie 1777, forţele americane au obţinut o victorie importantă oprind bombardamentele lui Cornwallis în cea de-a doua bătălie de la Trenton. Reuşind să evite trupele lui Cornwallis, Washington a dat un atatc surprinzător la Princeton, înfrângând garnizoana britanică de acolo.
Mai apoi, forţele americane conduse de George Washington s-au alăturat forţelor generalului Henry Clinton în bătălia de la Monmouth, ducând la confuzie. Washington a încercat să ia coloanele britanice prin surpindere; apoi armatele britanice au încercat să îi flancheze pe americani care s-au retras în dezordine. Ierarhia militară a fost mai apoi reorganizată.
În vara din 1783, Congresul Continental s-a întâlnit în sala Nassau Hall din Universitatea Princeton, făcând Princeton-ul capitala naţiunii pentru patru luni. Aici a luat la cunoştinţă Congresul Continental despre semnarea tratatului de la Paris din 1783 care a pus capăt războiului. În 20 noiembrie 1789, New Jersey a devenit primul stat din nou-formata uniune care a semnat Bill of Rights.
[modifică] Secolul nouăsprezece
În 15 februarie 1804, New Jersey a devenit ultimul stat nordist care dezfiinţa slavia prin adoptarea de legi care au abolit încet sclavia. Totuşi, la începerea Războiului Civil, încă mai existau afro-americani în New Jersey care nu erau încă oameni liberi. Iniţial New Jersey refuzase ratificarea amendamentelor constituţionale care interzieau sclavia şi care garantau drepturi populaţiei de culoare.
Spre deosebire de războiul revoluţiei, nici o bătălie din Războiul civil american nu s-a purtat în statul New Jersey. Totuşi, în timpul războilui civil america , mai mult de 80 000 de voluntari s-au înrolat în armata Nordului pentru a-i înfrânge pe rebelii sudişti. În total, soldaţii din New Jersey au format 4 regimente de miliţie, 33 regimente de infanterie, 3 regimente de cavalerie şi 5 baterii de artilerie.
New Jersey a fost unul dintre puţinele state care să îl respingă pe preşedintele Abraham Lincoln de două ori în cadrul alegerilor naţionale. Înclinau mai mult către Stephen Douglas şi George B. McClellan în timpul campaniilor acestora. George McClellan a devenit mai apoi guvernator al statului. În timpul războilui statul a fost condus de către primul guvernator republican Charles Smith Olden şi mai apoi de către guvernatorul democratic Joel Parker.
În 1844, cea de-a doua constituţie a statului New Jersey a fost ratificată şi pusă în aplicare. Această nouă consituţie nu restrângea drepturile de sufragiu pentru femei şi negrii. Acest drept fusese garantat acestor grupuri de către constituţia statală originală.
În cadrul Revoluţiei industriale, oraşe precum Paterson au crescut şi au înflorit. În trecut, economia se baza în mare parte pe agricultură, care era problematică din cauza recoltelor slabe şi solului nepotrivit. Acest lucru a dus la o schimbare către o economie industrializată, precum textile şi mătase. Inventatorul Thomas Edison a devenit de asemenea o figură importantă a revoluţiei indutriale, fiindu-i atribuite 1,093 patente. Transporturile s-au îmbunătăţit considerabil prin introducerea trenurilor şi vaselor cu aburi.
[modifică] Secolul douăzeci
În ambele războaie mondiale, New Jersey a fost un centru pentu producţia de război, în mod deosebit pentru construcţiile navale. Navele de război, de transport şi distrugătoarele toare au fost construite în acest stat. In plus, Camp Kilmer, Fort Dix şi Camp Merritt au fost făcute pentru a-i ajuta pe soldaţii americani în ambele războaie mondiale. New Jersey a devenit de asemenea locaţia principală de apărare pentru apărare în timpul Războiului Rece. Paisprezece statii pentru racheteau fost construite, pentru a apărarea New York City şi Philadelphia, Pennsylvania.
New Jersey a devenit un stat prosper în timpul deceniului douăzeci, dar a decăzut în timpul Marii Crize. Licenţe de cerşi le erau oferite celor care nu aveau un loc de muncă de către guvernul statal pentru a-i ajuta pe cei care nu mai puteau fi susţinuţi de către fondurile statale epuizate.[3] În această perioadă, zeppelinul Hindenburg a luat foc deasupra Lakehurst-ului.
În anii 1960, cateva revolte rasiste au apărut în New Jersey, prima izbuncnind în Jersey City la 2 august 1964. Alte cateva revolte au izbuncnit în 1967.
[modifică] Date demografice
| Date istorice populaţie | |
|---|---|
| Anul referendumului |
Populaţie |
|
|
|
| 1790 | 184 139 |
| 1800 | 211 149 |
| 1810 | 245 562 |
| 1820 | 277 575 |
| 1830 | 320 823 |
| 1840 | 373 306 |
| 1850 | 489 555 |
| 1860 | 672 035 |
| 1870 | 906 096 |
| 1880 | 1 131116 |
| 1890 | 1 444 933 |
| 1900 | 1 883 669 |
| 1910 | 2 537 167 |
| 1920 | 3 155 900 |
| 1930 | 4 041 334 |
| 1940 | 4 160 165 |
| 1950 | 4 835 329 |
| 1960 | 6 066 782 |
| 1970 | 7 168 164 |
| 1980 | 7 364 823 |
| 1990 | 7 730 188 |
| 2000 | 8 414 350 |
[modifică] Populaţia statului
Conform biroului de statistică al Statelor Unite ale Americii, în 2005, New Jersey avea o populaţie esitmată la 8 717 925, care reprezintă o creştere cu 32 759, sau 0.4%, faţă de anul precedent şi o creştere de 303 578, sau 3.6%, de la începutul anului 2000. Acesta include sporul natural de la ultimul referendum de 220 220 oameni (obţinut din diferenţa dintre cele 604 110 naşteri şi cele 383 890 decese) dar şi din migraţie, cu 95 293 oameni care au venit în acest stat. Imigraţia din afara Statelor Unite a dus la o creştere netă cu 290 194 indivizi, iar migraţia interstatală a produs o pierdere de 194 901 indivizi. Aproximativ 1.6 miloane de oameni născuţi în alte ţări în acest stat (reprezentând aproximativ 19.2% din populaţia statului).
New Jersey este al zecelea stat din punct de vedere al numărului de persoane, dar este primul în raport cu denistatea de populaţie. Este de asemenea cel de-al doilea stat din punct de vedere al bogăţiei din Statele Unite, după Connecticut.
[modifică] Rasă şi etnicitate
Compoziţia etnico-rasială din New Jersey este:
- 66.0% Albi ne-hispanici
- 13.6% Negrii
- 13.3% Hispanici
- 5.7% Asiatici
- 0.2% Nativi Americani
- 2.5% Rase mixte
New Jersey este pe locul 15 după procentul de minorităţi dintre toate statele americane. Are de asemenea cea de-a doua comunitate evreiască ca procent (după New York) şi ce-a de-a doua ca procent comunitate musulmană (după Michigan), şi, în plus, cea de-a treia ca procent comunitate italiană, precum şi o importantă comunitate luat procental de negrii, hispanici, arabi şi asiatici. Toate aceste lucruri fac din New Jersey unul dintre cele mai religioase şi mai diversificate din punct de vedere etnic state din SUA. [4] [5] [6]
Cele mai mari grupuri tradiţionale din New Jersey sunt: italieni (17.9%), irlandezi (15.9%), Afro-americani (13.6%), germani (12.6%), polonezi (6.9%).
Newark şi Camden sunt două dintre cele mai sărace oraşe din America, dar per total, New Jersey are cel mai mare venit mediu din întreaga ţară, precum şi cel de-al doila loc în clasificarea după venitul pe cap de locuitor după Connecticut. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că New Jersey adăposteşte suburbiile care înconjoară prosperele oraşe New York City şi Philadelphia. New Jersey este de asemenea cel mai dens populat stat din Statele Unite, şi primul, şi în acelaşi timp singurul, care are toate cele 21 ţinuturi într-o stare "urbană" şi nu rurală.
Rasele şi etnicităţile dominate, coform recensământului din anul 2000, sunt:
- New Jersey
- Italieni - Bergen, Morris, Somerset, Ocean, Monmouth
- Irlandezi - Sussex
- Negrii - Essex, Union, Mercer, Hudson
- Germani - Warren, Hunterdon
- Polonezi/Slavi - Middlesex
- Puerto Ricani/Hispanici - Hudson, Passaic
6.7% din populaţie are sub 5 ani, 24.8% au mai puţin de 18 ani iar 13.2% au 65 de ani sau mai mult. Femeile reprezintă aproximativ 51.5% din populaţie.
[modifică] Religie
Afilierile religioase pentru adulţii din New Jersey sunt:
- Creştini – 77%
- Romano-Catolici – 39%
- Protestantanţi – 36%
- Baptistişti – 9%
- Metodişti – 6%
- Presbiterieni – 4%
- Alţi protestanţi – 17%
- Alţi creştini – 2%
- Evrei – 6%
- Musulmani – 1%
- Alte religii (ex: hinduşi) – 1%
- Atei – 16%
[modifică] Legături externe (în limba engleză)
- Official New Jersey state web site
- Official New Jersey state tourism site
- A list of official and unofficial NJ county and municipal web sites
- Descriptions of NJ forms of government (e.g., township, borough, etc.) from NJ State League of Municipalities
- AboutNewJersey.com
- New Jersey History
- US Census Bureau
- Weird NJ
- NJ resource guide
 |
Statul New Jersey al Statelor Unite ale Americii |
|---|---|
| Capitală | Trenton |
| Regiuni | Central Jersey | Delaware Valley | Jersey Shore | Meadowlands | North Jersey | Pine Barrens | South Jersey | New York (arie metropolitană) | Regiunea Trei-State |
| Oraşe importante | Atlantic City | Bayonne | Camden | Clifton | East Orange | Elizabeth | Hackensack | Hoboken | Jersey City | Linden | Long Branch | New Brunswick | Newark | Passaic | Paterson | Perth Amboy | Plainfield | Princeton | Union City | Vineland | În plus, se mai poate consulta şi o listă a tuturor municipalităţilor, Toate municipalităţile (după populaţie) |
| Comitate | Atlantic | Bergen | Burlington | Camden | Cape May | Cumberland | Essex | Gloucester | Hudson | Hunterdon | Mercer | Middlesex | Monmouth | Morris | Ocean | Passaic | Salem | Somerset | Sussex | Union | Warren |
| Cele treisprezece colonii ale Americii coloniale |  |
||
|---|---|---|---|
| • Connecticut Colony • Delaware Colony • Province of Georgia • Province of Maryland • • Province of Massachusetts Bay • Province of New Hampshire • Province of New York • • Province of New Jersey • Province of North Carolina • Province of Pennsylvania • • Colony of Rhode Island and Providence Plantations • Province of South Carolina • Colony and Dominion of Virginia • • |
|||
| Diferite liste referitoare la statele componente ale Statele Unite ale Americii |
|---|
|
Cele 13 colonii - Cele 13 state originare - Cele 50 de state - Suprafaţă - Capitale - Capitale (alfabetic) - (current and former) - Capitolii |
| Governatori ai statului New Jersey al Statelor Unite ale Americii | |
|---|---|
| Livingston | Paterson | Howell | Bloomfield | Ogden | W.S. Pennington | M. Dickerson | Williamson | Vroom | Southard | Seeley | P. Dickerson | W. Pennington | Haines | Stratton | Fort | Price | Newell | Olden | Parker | Ward | Randolph | Bedle | McClellan | Ludlow | Abbett | Green | Werts | Griggs | Voorhees | Murphy | Stokes | Fort | Wilson | Fielder | Edge | Edwards | Silzer | Moore | Larson | Hoffman | Edison | Driscoll | Meyner | Hughes | Cahill | Byrne | Kean | Florio | Whitman | DiFrancesco | McGreevey | Codey | Corzine |
| Diviziuni politice ale Statelor Unite ale Americii |  |
||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
|||||||
