Statele Confederate ale Americii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Confederate States of America
Statele Confederate ale Americii


Al treilea steag al Statelor Confederate ale Americii	Sigiliul Statelor Confederate ale Americii

Motto:
Deo Vindice
(Latină - Cu Dumnezeu ca al nostru Protector

Imn: Dumnezeu salvează Sudul
God Save the South (neoficial)
Dixie (popular) The Bonnie Blue Flag (popular)

Capitală

Montgomery, Alabama
(4 februarie 1861–29 mai 1861)
Richmond, Virginia
(29 mai 1861–9 aprilie 1865)
Danville, Virginia
3 aprilie–10 aprilie 1865)

Cele mai mari oraşe

New Orleans
(4 februarie 1861–1 mai 1862) (capturat)
Richmond
3 aprilie 1865–până la capitulare

Limbă oficială

Engleza
De facto au fost atât franceza cât şi limbi nativ-americane

Guvern
Preşedinte
Vicepreşedinte

Republică federală
Jefferson Davis (D)
Alexander Stephens (D)

Suprafaţa
- Totală
- % apă

(excluzând MO & KY)
1.995.392 km²
5.7%

Populaţie
- 1860 Census

- Densitate

(excluzând MO & KY)
9.103.332 (incluzând 3.521.110 sclavi)

Independenţă
- Declarată
- Recunoscută
- Recunoscută
- Dezmembrare

vezi Războiul Civil
la 4 februarie 1861
de Ducatul de Saxa Coburg
la 30 iulie 1861
23 iunie 1865

Monedă naţională

Dolar SCA (au fost emise doar bancnote)

Statele Confederate ale Americii, conform originalului în engleză, The Confederate States of America (o uniune de state federale cunoscute de asemenea şi sub numele de Confederate States, CSA, sau doar ca the Confederacy) a fost un stat federal independent autoproclamat care a existat între 1861 şi 1865 în America de Nord, pe teritoriul actual al Statelor Unite ale Americii, constând din 11 state care susţineau sclavia şi care au secesionat din Statele Unite ale Americii de atunci.

Deşi în mod aparent, cauzele secesiunii CSA din USA sunt legate de menţinerea sclaviei, menţionându-se în documentele vremii frica ca "drepturile statelor" să prevaleze asupra drepturilor deţinătorilor de sclavi, în realitate majoritatea istoricilor contemporani sunt de acord că secesiunea Sudului din Statele Unite ale Americii, a fost mult mai complexă şi că Războiul Civil American, care a urmat (1861 - 1865), opunând Sudului subdezvoltat forţa industrială şi umană copleşitoare a Nordului, a fost extrem de devastator pentru ambele tabere, marcând decisiv până azi societatea americană.

Statele Unite ale Americii ("Uniunea" sau "Nordul") a refuzat să recunoască Confederaţia ca stat independent sau să negocieze independenţa sa. Războiul Civil American a izbucnit atunci când preşedintele confederat Jefferson Davis a ordonat asaltul asupra bazei militare a Uniunii, din Charleston, South Carolina, în aprilie 1861.

Toate bătăliile majore ale războiului, cu excepţia a două dintre ele, au avut loc pe teritoriul confederat, care era copleşit de Uniunea care era superioară din toate punctele de vedere materiale, la care s-a adăugat continua blocadă a Nordului, care a sugrumat din faşă orice încercare a Sudului dea scăpa din cercul care se strângea mereu.

Când generalul Robert E. Lee a decis capitularea în primăvara anului 1865, Confederaţia s-a prăbuşit de la sine, sclavii au fost eliberaţi şi lungul şi dificilul proces al Reconstrucţiei a început.

Cuprins

1 Istorie
- 1.1 Procesul de secesiune în perioada decembrie 1860 - mai 1861
- 1.2 Puterea politică şi liderii politici ai Confederaţiei
2 Legături externe (toate în limba engleză)

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul Războiul Civil Americanvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Procesul de secesiune în perioada decembrie 1860 - mai 1861

Şapte state secesionaseră până la sfârşitul lunii martie 1861:

După ce preşedintele Lincoln a ordonat mobilizare generală, alte patru state au secesionat:

Fracţiuni politice pro-secesiune din alte două state au format guverne confederate, deşi aceste state au fost considerate de către Nord, Uniunea, ca fiind state ale acesteia:

Missouri (31 octombrie 1861 de către Legislatura Neosho) şi
Kentucky (20 noiembrie 1861 de către Russellville Convention)

Ca urmare a alegerii preşedintelui Abraham Lincoln în alegerile prezidenţiale din 1860, pe baza unei platforme electorale care se opunea extinderii sclaviei, ameninţând a o considera ulterior ilegală, primele şapte state sudice care au secesionat au fost dintre acele state care evident doreau menţinerea şi perpetuarea sclaviei. La 4 februarie 1861, acestea au format Statele Confederate ale Americii, alegându-l pe Jefferson Davis primul şi unicul său preşedinte la 9 februarie şi inaugurându-l la 18 februarie.

Statele Confederate ale Americii (1861 - 1865)

[modifică] Puterea politică şi liderii politici ai Confederaţiei

[modifică] Putere executivă

Pentru detalii, vedeţi articolul Confederate Cabinetvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Aidoma Statelor Unite ale Americii, din care au secesionat, Statele Confederate ale Americii erau un stat secular şi aveau puterea în stat separată în trei entităţi diferite, cea executivă, cea legislativă şi cea judiciară.

Puterea executivă, era formată din Preşedintele confederat (Confederate President), din Vicepreşedintele confederat (Confederate Vicepresident) şi şase membri ai "cabinetului", o denominare pentru "Consiliu de miniştri" (Confederate Cabinet). De-a lungul celor peste patru ani de existenţă, preşedintele, respectiv vicereşedintele au rămas aceeaşi, Jefferson Davis, respectiv Alexander Stephens, în timp ce membrii cabinetului, cu excepţia Secretarului Marinei, Stephen Mallory şi Dirigintelui Poştei, John H. Reagan, s-au schimbat de mai multe ori.


FUNCŢIE	NUME	TERMEN

Preşedinte	Jefferson Davis	25 februarie 1861 – (10 mai) 1865
Vicepreşedinte	Alexander Stephens	25 februarie 1861 – (11 mai) 1865

Secretar de stat	Robert Toombs	25 februarie 1861 – 25 iulie 1861
	Robert M. T. Hunter	25 iulie 1861 – 22 februarie 1862
	William M. Browne (acting)	7 martie 1862 – 18 martie 1862
	Judah P. Benjamin	18 martie 1862 – mai 1865
Secretar al trezoreriei	Christopher Memminger	25 februarie 1861 – 15 iunie 1864
	George Trenholm	18 iulie 1864 – 27 aprilie 1865
	John H. Reagan	27 aprilie 1865 – (10 mai) 1865
Secretar de război	Leroy Pope Walker	25 februarie 1861 – 16 septembrie 1861
	Judah P. Benjamin	17 septembrie 1861 – 24 martie 1862
	George W. Randolph	24 martie 1862 – 15 noiembrie 1862
	Gustavus Smith (acting)	17 noiembrie 1862 – 20 noiembrie 1862
	James Seddon	21 noiembrie 1862 – 5 februarie 1865
	John C. Breckinridge	6 februarie 1865 – mai 1865
Secretar al Marinei	Stephen Mallory	4 martie 1861 – (20 mai) 1865
Diriginte al Poştei	John H. Reagan	6 martie 1861 – (10 mai) 1865
Attorney General	Judah P. Benjamin	25 februarie 1861 – 17 septembrie 1861
	Wade Keyes (acting)	17 septembrie 1861 – 21 noiembrie 1861
	Thomas Bragg	21 noiembrie 1861 – 18 martie 1862
	Thomas H. Watts	18 martie 1862 – 1 octombrie 1863
	Wade Keyes (acting a 2-a oară)	1 octombrie 1863 – 4 ianuarie 1864
	George Davis	4 ianuarie 1864 – 24 aprilie 1865

[modifică] Puterea legislativă

Pentru detalii, vedeţi articolul Confederate Congressvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Ramura legislativă a Statelor Confederate ale Americii a fost reprezentată de către un corp legislativ absolut similar Congresului Statelor Unite, numit [The] Congresul Confederat. Aidoma United States Congress, Congresul Confederat era format din două entităţi, [the] Confederate Senate, a cărui alcătuire consta din doi senatori pentru fiecare stat membru al Confederaţiei, care erau aleşi de legislaturile statelor respective, şi din Confederate House of Representatives, ai cărui membri erau aleşi prin votul locuitorilor statelor.

Purtători de cuvânt (Speakers) ai [the] Provisional Congress

Robert Woodward Barnwell din South Carolina - 4 februarie 1861
Howell Cobb, Sr. din Georgia - 4 februarie 1861 - 17 februarie 1862
Thomas Stanhope Bocock din Virginia - 18 februarie 1862 - 18 martie 1865

Preşedinţi pro-tempore --- Pro-tempore Presidents -

Howell Cobb, Sr. din Georgia
Robert Woodward Barnwell din South Carolina
Josiah Abigail Patterson Campbell of Mississippi
Thomas Stanhope Bocock of Virginia

Reprezentanţi tribali în Congresul Confederat --- Tribal Representatives to Confederate Congress -

Elias Cornelius Boudinot 1862 - 1865 -- Cherokee
Burton Allen Holder 1864 - 1865 -- Chickasaw
Robert McDonald Jones 1863 - 1865 -- Choctaw

[modifică] Sesiuni ale Congresului Confederat

Congresul Confederat Provizoriu
Primul Congres Confederat
Al Doilea Congres Confederat

[modifică] Puterea juridică

Ramura juridică a guvernului a fost menţionată specific în Constituţia Statelor Confederate ale Americii, dar cu excepţia curţilor de justiţie inferioare (orăşeneşti, ale comitatelor şi, respectiv, ale statelor) care au fost mai mult sau mai puţin "ajustate din mers" ca să corespundă necesităţilor SCA, o dorită Curte Supremă de Justiţie a Statelor Confederate ale Americii nu a fost niciodată creată din cauza războiului care a marcat toată existenţa Statelor Confederate.[1] Câteva Curţi Districtuale Confederate au fost totuşi fondate, în anumite state confederate, mai exact în Alabama, Florida, Georgia, Louisiana, North Carolina, Tennessee, Texas şi Virginia. La terminarea războiului, toate aceste curţi au revenit, precum fuseseră înainte de 1861, sub jurisdicţia Uniunii.[2]

Curţile la orice nivel au continuat să funcţioneze aşa cum o făcuseră anterior Secesiunii, cu simpla menţiune că recunoşteau SCA ca autoritatea naţională guvernamentală statală în loc de SUA.[3]

Supreme Court - Curtea Supremă de Justiţie a Statelor Confederate ale Americii --- nu a fost fondată.

Curtea Districtuală Confederată - Confederate District Court - şi magistraţii care au condus-o

Asa Biggs (1861 - 1865)
John White Brockenbrough (1861)
Alexander Mosby Clayton (1861)
Jesse J. Finley {1861 - 1862)

[modifică] Legături externe (toate în limba engleză)

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Statele Confederate ale Americii

Confederate offices Index of Politicians by Office Held or Sought -- Index al politicienilor Confederaţiei
Studii despre Războiul Civil şi grupuri de discuţii -- Civil War Research & Discussion Group - Fields Of Conflict - Peste 1000 de conexiuni şi 350 de articole
Declaration of the Immediate Causes Which Induce and Justify the Secession of South Carolina from the Federal Union, 1860, Declaraţia de Independenţă a statului South Carolina
An Act to Prohibit the Importation of Luxuries, or of Articles not Necessary or of Common Use, 1864, Un document oficial al Confederate Congress
Confederate States of American Army and Navy Uniforms, 1861 , Uniformele Armatei şi Marinei Confederate
The Countryman, 1862-1866, publicaţie săptămânală, publicată de Turnwold, Georgia, şi realizată J.A. Turner
The Federal and the Confederate Constitution Compared - Comparaţie între Constituţiile SCA şi SUA
The Making of the Confederate Constitution - Realizarea Constituţiei Confederate, articol de A. L. Hull, 1905
Official Journal of the House of Representatives of the State of Louisiana, Jurnalul oficial al Camerei Reprezentanţilor a statului Louisiana, noiembrie 1861
Photographic History of the Civil War, 10 vols., 1912. - Istoria fotografică a Războilui Civil
Preventing Diplomatic Recognition of the Confederacy - Prevenirea diplomatică a recunoaşterii Confederaţiei
DocSouth: Documenting the American South - Documentarea Sudului
Confederate States of America: Heads of State: 1861-1865
The Geographical Reader for the Dixie Children - un manual al Confederaţiei din 1863.

	Subiecte Statele Confederate ale Americii
	Aşezări • Capitala • Climă • Cultură • Demografie • Economie • Educaţie • • Faună • Floră • Geografie • Guvern • Istorie • Oraşe • Politică • Sănătate • • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Cioturi • • Formate • • Imagini • • Portal • •