Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Teorema lui Thales - Wikipedia

Teorema lui Thales

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Thales din Milet este cel care a demonstrat două teoreme din geometria plană, teoreme care-i poartă numele.

Cuprins

[modifică] Prima teoremă a lui Thales

Fie două drepte (d) şi (d'), neparalele, care se intersectează în punctul O. Fie A şi A' două puncte ale dreptei (d), şi B y B' două puncte ale dreptei (d'). Dacă,

\frac {\overline{OA'}} {\overline{OA}} = \frac {\overline{OB'}} {\overline{OB}}

atunci,

(AB)\  /\!/ \ (A'B')

Image:teorema_de_Tales_1.png

[modifică] Variantă

Într-un triunghi, o paralelă dusă la una dintre laturi determină segmente proporţionale pe celelalte două.

O aplicaţie interesantă a acestei teoreme este calcularea înălţimii unui obstacol, când se cunoaşte înălţimea unui etalon şi se măsoară lungimea umbrei sale.

Aplicaţia teoremei lui Thales
Aplicaţia teoremei lui Thales
  • A = Lungimea etalonului;
  • C = Lungimea umbrei obstacolului la o anumită oră;
  • B = Lungimea umbrei etalonului la aceiaşi oră, la aceiaşi latitudine;
  • D = Înălţimea obstacolului.
D = C \left(\frac{A}{B}\right)

.

Thales a folosit această aplicaţie pentru a calcula înălţimea piramidei lui Keops. Baza piramidei măsura 232 m. De la marginea bazei piramidei, umbra mai măsura încă 40 m. Lungimea totală a umbrei este astfel:

C = \frac{232} {2} + 40 = 156metri

Atunci,

\frac{D}{156} = \frac{2}{2,13}

Adică,

D = \frac{2\cdot 156}{2,13} \approx 146 metri

[modifică] A doua teoremă a lui Thales

Teorema lui Thales: dacă AC este diametrul, atunci unghiul B este unghi drept.
Teorema lui Thales: dacă AC este diametrul, atunci unghiul B este unghi drept.
Dacă A, B şi C sunt puncte situate pe un cerc, iar linia AC este diametrul cercului, atunci unghiul ABC este un unghi drept.

Generalizare: Această teoremă este un caz particular al următoarei afirmaţii:

Dacă A, B şi C sunt puncte situate pe un cerc cu centrul în O, atunci măsura unghiului AOC este de două ori mai mare decât a unghiului ABC.

[modifică] Demonstraţie

Demonstraţia teoremei lui Thales
Demonstraţia teoremei lui Thales

Se ştie că:

  • Suma unghiurilor într-un triunghi este egală cu 180°,
  • Unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt egale.

Fie O centrul cercului. Întrucât OA=OB=OC, atunci ΔOBC şi ΔOAB sunt triunghiuri isoscele, iar unghiurile acestora vor satisface relaţiile \widehat{OBC}=\widehat{OCB} şi \widehat{BAO} =\widehat{ABO}.

Fie \widehat{a} = \widehat{BAO} şi \widehat{b} = \widehat{OBC}.

Cele trei unghiuri interne ale triunghiului ABC sunt: a, a + b şi b. De vreme ce suma unghiurilor unui triunghi este egală cu 180° avem:

\widehat{a} + (\widehat{a} + \widehat{b}) + \widehat{b} = 180^\circ

Şi atunci:

2\widehat{a} + 2\widehat{b} = 180^\circ

Sau:

\widehat{a} + \widehat{b} = 90^\circ

Q.E.D.

[modifică] Teorema reciprocă

Ipotenuza unui triunghi dreptunghic este diametrul cercului său circumscris.

Teorema şi reciproca sa pot fi enunţate şi astfel:

Centrul unui cerc circumscris unui triunghi se află pe una dintre laturile triunghiului dacă şi numai dacă triunghiul este dreptunghic.

[modifică] Legături externe

[modifică] Consultaţi şi:

  • Geometrie sintetică
Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu