Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Wilhelm al II-lea al Germaniei - Wikipedia

Wilhelm al II-lea al Germaniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Wilhelm al II -lea având numele complet Friedrich Wilhelm Albert Victor von Preußen, (n. 27 ianuarie 1859 in Berlin; †d. 4 iunie 1941 in casa Doorn, Olanda) provine din dinastia Hohenzollern fiind ultimul împărat (1888 - 1918) al Germaniei şi rege al Prusiei de la 1888 la 1918.


Wilhelm II (1859 - 1941)
Wilhelm II
(1859 - 1941)

Wilhelm II, provine din familia Hohenzollern tatăl lui fiind Friedrich III iar mama lui este împărăteasa Victoria Adelaide Mary Louisa

Cuprins

[modifică] Politica

In cei treizeci de ani de regenţă a împăratului Wilhelm II (1888 - 1918) este cunoscută în istorie sub numele de perioada wilhelmină.
Această perioadă de timp este marcată prin eforturile împăratului de a dobândi un prestigiu naţional şi a dezvolta Germania aducând-o în rândul marilor puteri ale lumii.
Această ambiţie o asociază şi cu o înarmare a Germaniei, pentru a obţine colonii noi în Africa şi mările sudului.
Această tendenţă pe plan extern a Germaniei, precum şi amestecul în războaiele din colonii (Krüger 1896), (Criza marocană 1905/06 şi 1911) ca şi (scandalul Daily-Telegraph 1908) a determinat o serie de conflicte politice în special cu Anglia şi la o destabilizare a politicii externe.
Wilhelm iubeşte parada militară, cu aceste ocazii subliniază faptul că militarismul caracterizează societatea germană, funcţii importante în aparatul de stat primesc acei care au o carieră militară strălucită.

Wilhelm II. in 1905
Wilhelm II. in 1905

Avântul economic german în timpul lui Wilhelm II este datorată încurajării dezvoltării tehnologiilor, industrializării, ştiinţelor naturale, aceste progrese fiind sprijinite personal de către împărat.
In politica internă Wilhelm II continuă politica socială a lui Bismarck, ,pe care l-a eliberat din funcţia de cancelar,căutând însă cu un succes parţial să şteargă diferenţierea acordării de drepturi grupărilor etnice în minoritate.
Politica lui internă şi externă a făcut impresia înspre exterior a unui împărat mai autoritar ca bunicul său Wilhelm I, însă istoricii socotesc regimentul lui personal ca o contradicţie cu politica lui socială, împăratul nefiind de fapt deosebit de autoritar el oscilează nefiind consecvent, frecvent contrazicându-se sub influenţa unor miniştri sau generali.
In perioada lui de domnie au loc lupte pentru putere a diferitelor partide politice ceeace determină schimbări frecvente a cancelarilor, astfel în conflictele dintre naţional-liberalo-conservativi şi partidul socialdemocrat din 7 cancelari au fost 5 eliberaţi din funcţie.
In timpul primului război mondial (1914 - 1918) va fi incompentenţa strategică şi tactică a împăratului evidentă, din anul 1916 se reţine de a mai lua hotărâri, predând conducerea statului complet în mâna conducătorilor militari şi anume generalilor Hindenburg şi Ludendorff care politică în ultimii ani ai războiului s-a transformat în dictatură militară.
După sfârşitul primului război mondial, Germania este înfrântă şi 10 milioane de morţi rămân pe câmpurile de luptă, se declară Republica de la Weimar cu abolirea monarhiei, împăratul silit să abdice (9 noiembrie 1918), moare în exil în Olanda.

[modifică] Reforme

  • ▪ 1889: la 22.iunie este elaborată o lege pentru asigurarea invalizilor şi muncitorilor bătrâni
  • ▪ 1890: Abrogarea legii socialiştilor
  • ▪ 1890: înfiinţarea a 31 de asigurări sociale (LVA)
  • ▪ 1891: plătirea unei rente la muncitori de peste 70 ani
  • ▪ 1891:Legea protejării muncitorilor din 1 iunie limitarea schimbului de noapte, duminici pentru femei şi copii
  • ▪ 1891: introducerea controlului printr-un sindicat de stat
  • ▪ 1891: Permiterea în uzini a a unei comisii de control
  • ▪ 1891: Interzicerea lucrului dumineca în industrie şi manufacturi
  • ▪ 1892: Asigurarea de asistenţă medicală este extinsă şi pentru membrii familiei
  • ▪ 1895: Interzicerea lucrului dumineca în industrie şi manufacturi
  • ▪ 1899: Legea de asigurare a invalizilor
  • ▪ 1901: Sprijinul acordat clădirii locuinţelor muncitoreşti
  • ▪ 1905: Comisii de control devin obligatorii în minerit
  • ▪ 1908: Timpul de lucru e limitat, este interzis schimbul de noapte femeilor şi copiilor
  • ▪ 1911: Legea stabilirii asigurărilor în ţară (RVO)
  • ▪ 1911: introducerea de pensii pentru orfani sau văduve
  • ▪ 1911: Legea de asigurare pentru angajaţi
  • ▪ 1911: Legea de reglementare a muncii casnice
  • ▪ 1916: Reducerea vârstei de pensionare de la 70 la 65 Jde ani
  • ▪ 1916: Reducerea vârstei de pensionare la 60 de ani pentru femei

[modifică] Linia de familie

Strămoşii împăratului Wilhelms II.
Străbunici

Friedrich Wilhelm III., König von Preußen

Luise von Mecklenburg-Strelitz

Carl Friedrich, Großherzog von Sachsen-Weimar-Eisenach

Maria Romanow-Holstein-Gottorp

Ernst I., Herzog von Sachsen-Coburg und Gotha

Luise, Herzogin von Sachsen-Coburg und Saalfeld

Eduard, Herzog von Kent

Victoria von Sachsen-Coburg-Saalfeld

Bunici

Wilhelm I., Deutscher Kaiser und König von Preußen

Augusta von Sachsen-Weimar-Eisenach

Albert von Sachsen-Coburg-Gotha, The Prince Consort

Victoria, Königin von Großbritannien und Irland

Părinţi

Friedrich III., Deutscher Kaiser und König von Preußen

Victoria, Princess Royal von Großbritannien und Irland

Wilhelm II.


[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Wilhelm al II-lea al Germaniei
Wikicitat
La Wikicitat găsiţi citate legate de Wilhelm al II-lea al Germaniei.
Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu